Erou anticomunist comemorat la Botoşani (video)

0

Eroul botoşănean Mugur Călinescu, cel care a avut curajul să înfrunte comunismul, deşi avea o vârstă fragedă, a fost ieri comemorat, la 35 de ani de când a plecat la ceruri. Slujba de pomenire a fost organizată de Frăţia Ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruinţă” – filiala Botoşani, Asociaţia „Scut botoşănean” şi Uniunea „Vatra Noastră Românească” – filiala Botoşani. Botoşăneni de toate vârstele s-au adunat pentru a-i aduce un omagiu acestui erou prea puţin cunoscut. Slujba de pomenire a fost oficiată de preoţii Petru Chirvase, parohul Bisericii „Sfântul Vasile cel Mare” şi Ioan Alupoaiei, parohul Bisericii „Izvorul Tămăduirii”.

La crucea tânărului a fost pusă o coroană cu flori roşii galbene şi albastre, tricolorul fiind pus şi pe masa unde au fost puse cele necesare pentru oficierea slujbei.

Printre cei care au participat la slujba oficiată la mormântul eroului, aflat în Cimitirul Pacea, s-au aflat şi mulţi tineri. Două dintre tinere au purtat tricouri pe care se afla chipul lui Mugur Călinescu. „În primul rând, am venit aici cu gândul de a îndeplini o datorie obştească şi creştinească, de a pomeni pe unul dintre fraţii noştri întru Hristos. În al doilea rând, dorim să-l aducem în faţa neamului pe eroul Mugur Călinescu pentru că, pe lângă datoria creştinească, avem şi datoria civică să-l aducem mereu în memorie pe eroul Mugur Călinescu şi nu doar pe el, ci şi pe toţi cei care au înfruntat deschis comunismul”, a declarat Bogdan Cărăuşu, preşedintele Asociaţiei „Scut botoşănean”.

De pregătirea bucatelor tradiţionale care au fost aduse pentru a fi date de pomană s-au îngrijit câteva vecine ale mamei eroului botoşănean.

„Dreptul la opinie l-a costat otrăvirea”

„Un tânăr inteligent, cu elan patriotic şi cu curaj, a îndrăznit să manifeste şi să-şi ceară dreptul la libera exprimare, dreptul la opinie, dreptul dat de Dumnezeu şi care l-a costat otrăvirea. Mulţi aţi cunoscut-o pe doamna Rodica Uncescu (mama eroului – n.r.) mama sacrificată în sensul în care a purtat dorul după unicul ei fiu şi atât de minunat copil şi care a sfârşit în felul acesta şi tot timpul a măcinat-o suferinţa lui, sfârşitul lui în chipul cel mai inuman şi s-a frământat toată viaţa ei. Din anul 1985 până acum trei – patru ani, când s-a dus şi ea, ea s-a rugat la Dumnezeu să facă lumină, să descopere pe făptaşi şi să fie recunoscut fiul ei că a făcut gestul suprem pentru libertatea pe care am şi dobândit-o. Datorită unor români ca el şi ca cei din decembrie 1989 am beneficiat de atunci de libertatea de exprimare”, a spus, printre altele, preotul Petru Chirvase.

„Jertfa lui este un exemplu viu de ceea ce înseamnă lupta pentru libertate”

Bogdan Cărăuşu a declarat că Mugur Călinescu este mai viu decât mulţi dintre noi. „Jertfa lui este un exemplu viu de ceea ce înseamnă lupta pentru libertate cu adevărat şi atunci încercăm prin aceste mici evenimente să punctăm adevăratele repere ale neamului. Un popor care nu mai are repere e practic muribund. E foarte greu, mai ales că în zilele noastre tinerii în special nu au deloc repere, sau cel puţin au repere greşite şi atunci avem mereu datoria să ne întoarcem către cei care au ridicat într-adevăr steagul luptei pentru libertate şi şi-au pus chezăşie pentru asta propria viaţă. Să nu uităm că în anul 1989, când Mugur Călinescu scria pe ziduri Jos comunismul, dar un simplu banc te ducea la puşcărie. Am analizat foarte multe documente să văd dacă a fost doar un gest de bravadă, sau a avut o motivaţie mai puternică şi cred cu tărie că ceea ce a făcut el este un gest de profundă dorinţă de a rosti cu glas tare ceea ce ceilalţi români simţeau, dar nu aveau curajul să zică. Era conştient de ceea ce face”, a mai afirmat Bogdan Cărăuşu.

Acesta a adăugat că în anii care vor urma omagierea lui Mugur Călinescu nu se va limita doar la o slujbă de pomenire, pentru că, din păcate, Mugur Călinescu este aproape necunoscut în Botoşani. Bogdan Cărăuşu s-a declarat mâhnit că la slujbă nu au participat şi eroi ai Revoluţiei care trăiesc şi care nu au plătit cu viaţa lupta împotriva comunismului, aşa cum a făcut-o Mugur Călinescu.

Lozinci anticomuniste scrise pe ziduri

 Născut în Botoşani la 28 mai 1965, Mugur Călinescu a încercat să se împotrivească dictaturii ceauşiste scriind lozinci anticomuniste pe zidurile unor clădiri şi pe panourile care împrejmuiau anumite construcţii. Era elev în clasa a XI-a, dar din 12 septembrie 1981 şi până în noaptea de 17/18 octombrie 1981, el a fost autorul a 24 de acţiuni anticomuniste.

A fost în cele din urmă găsit de oamenii Securităţii. Mărturiile apropiaţilor au arătat că, în timpul cercetărilor, tânărul era chemat zilnic la Securitate, încuiat într-un birou cu nişte lămpi şi obligat să bea o cană de cafea, deşi el nu obişnuia să servească aşa ceva. După circa doi ani, el a fost diagnosticat cu leucemie şi a decedat la 13 februarie 1985, când nu împlinise încă 20 de ani.

Caz anchetat de Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului

Cazul botoşăneanului Mugur Călinescu, unul dintre eroii prea puţin cunoscuţi ai Rezistenţei anticomuniste, a ajuns în atenţia Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului (IICCME). Reprezentanţii IICCMER au declanşat investigaţiile în cazul Mugur Călinescu după ce au aflat că acesta a murit la scurt timp după ce a fost anchetat de Securitate, existând suspiciuni că botoşăneanul ar fi fost iradiat sau otrăvit.

Osemintele tânărului au fost dezhumate în mai 2017, la un an după moartea mamei sale.

Potrivit profesorului Gheorghe Petrov, din cadrul IICCME, o parte dintre fragmentele ridicate după deshumare au ajuns la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”. În momentul deshumării, angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au efectuat o serie de măsurători cu detectoare pentru a se verifica gradul de radiaţii – primele la nivelul solului, apoi la circa o jumătate de metru în pământ, iar apoi deasupra plăcilor de ciment şi asupra osemintelor, existând variaţii ale indicatorilor, de la mic la mare, dar în limite normale. Aceste măsurători au fost considerate însă prea puţin relevante în condiţiile în care cea mai plauzibilă variantă de iradiere ar fi fost plasarea unei substanţe radioactive într-un lichid (n.r.- cafea).

Concomitent, celelalte oseminte ale lui Mugur Călinescu au fost duse la Institutul de Medicină Legală Iaşi, unde urmau să fie supuse unui examen medico-legal şi unui examen antropologic, ele urmând să rămână acolo până la finalizarea anchetei.

 

rbt
rbt

 

+12 -0
se încarcă...