Securist găsit la vârful SRI

♦ Petre Manolache, fost şel al SRI Botoşani, a primit verdict definitiv că a făcut poliție politică

Un fost șef al filialei Serviciului Român de Informaţii (SRI) Botoşani, colonelul Petre Manolache, a făcut poliție politică. Verdictul a fost dat de Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o sentință definitivă emisă săptămâna trecută. Concluziile magistraților au venit în urma unui proces inițiat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), care l-a deconspirat pe fostul ofițer.

Procesul a fost inițiat la Curtea de Apel București și a durat mai bine de doi ani și jumătate. Demersul CNSAS demonstrează că mulți ani după schimbarea regimului comunist foștii colaboratori sau angajați ai Securității au continuat să lucreze în instituțiile statului, deși la un moment dat ei au trebuit să semneze pe propria răspundere declarații prin care să decline dacă a fost sau nu colaboratori ai Securității.

Manolache ar fi coordonat urmărirea a trei persoane

Situaţia a ieşit la iveală la începutul lui 2020, după o serie de verificări efectuate de CNSAS. Ulterior, pe baza documentelor găsite, CNSAS a deschis o acţiune la Curtea de Apel Bucureşti prin care a solicitat instanţei să aprecieze asupra calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe colonelul Petre Manolache. În acest sens, cei de la CNSAS au arătat că înainte de 1990 Manolache ar fi coordonat urmărirea a trei persoane care ar fi avut „atitudini ostile regimului comunist”.

În acţiunea deschisă, cei de la CNSAS au arătat că, în cazul unui cetăţean pe nume B.P., Petre Manolache ar fi dispus efectuarea „de investigaţii complexe”, deoarece acesta ar fi făcut comentarii ostile la adresa statului comunist. Manolache ar fi lucrat în acest dosar cu două surse, printre care şi un bărbat care purta numele conspirativ „Brutus”, desemnat să adune informaţii. Astfel, în documentele CNSAS s-au găsit „sarcinile” trasate de Manolache sursei „Brutus”, care trebuia să urmărească comentariile pe care le face cel urmărit, relaţiile şi legăturile pe care le are, deplasările pe care le face, cu cine se întâlneşte, dar şi discuţiile ce aveau loc, punctele de interes fiind comentariile pe care le face în legătură cu politica partidului şi statului comunist.

O altă persoană urmărită de Manolache a fost un alt bărbat, S.G., suspectat că „audiază şi colportează ştirile posturilor străine de radio, semnalat în anturajul unor elemente cunoscute în evidenţa organelor de securitate”.

Potrivit CNSAS, Manolache ar fi coordonat alte două surse cărora le-a trasat sarcina de a raporta tot ce discuta şi făcea persoana urmărită. O altă victimă identificată de CNSAS a fost un pensionar, N.C.M., acuzat că avea „manifestări duşmănoase la adresa politicii statului nostru, fiind semnalat cu injurii şi calomnii la adresa sistemului social politic din ţara noastră”.

Acuzaţii negate în instanţă

Citat în instanţă, Petre Manolache a susţinut că acuzaţiile aduse de CNSAS sunt nefondate, pe motiv că unele documente nu au fost concepute de el, ci ar fi fost dictate de superiori, el fiind muncitor, fie proaspăt ofiţer. De altfel, unul dintre documentele invocate de CNSAS pentru a dovedi activitatea acestuia ar fi fost întocmit prin 1983, când Manolache era muncitor la o fabrică din Bârlad.

În apărarea formulată în instanţă, Manolache a mai arătat că timp de 12 ani a depus patru sau cinci declaraţii pe propria răspundere, din care a rezultat că nu a făcut poliţie politică. De altfel, el ar fi fost verificat şi în trecut de CNSAS, iar atunci nu ar fi fost identificate probleme de natură a restrânge drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, cerinţa obligatorie pentru a-şi putea desfăşura activitatea.

Ba mai mult, a arătat el, în toată activitatea a dovedit bună credinţă şi a respectat cu stricteţe dispoziţiile legale şi ordinele care i-au reglementat munca desfăşurată. „Consecinţa acestui mod de lucru a fost şi numirea în funcţia de şef al Direcţiei Judeţene de Informaţii Botoşani din cadrul Serviciului Român de Informaţii”, a susţinut acesta în instanţă.

La final, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat calitatea de lucrător al Securităţii a acestuia, dar și faptul că acesta ar fi derulat activități specifice poliției politice. „Prin raportare la toate aceste înscrisuri (n.r. – documentele depuse de CNSAS), Curtea constată că măsurile dispuse de către pârât au avut ca obiectiv inclusiv aspecte din viața privată a celor urmăriți informativ, poziția acestora față de politica partidului comunist și a orânduirii sociale din țara noastră, iar nu aspecte care ar fi putut viza siguranța națională sau prevenirea săvârșirii unor infracțiuni contra statului și a economiei naționale. Curtea constată că, prin măsurile întreprinse în scopul urmăririi cu ajutorul informatorilor și mijloacelor tehnice folosite, pârâtul a desfășurat activități specifice mecanismului de supraveghere polițienească extrem de intrusiv în viața privată a celor urmăriți și a realizat o încălcare nelegitimă și disproporționată a dreptului la viață privată și a libertății de exprimare”, au menționat judecătorii.

Petre Manolache a formulat însă recurs, iar dosarul a ajuns la ÎCCJ. Dezbaterile au avut loc pe 8 octombrie, când magistrații celei mai înalte instanțe din țară i-au respins recursul ca nefondat și au menținut sentința Curții de Apel București. Născut în judeţul Vaslui, Petre Manolache a ajuns la Botoşani la sfârşitul lunii august 2011, când a fost numit şef în locul colonelului Ioan Mamaischi, trecut atunci pe funcţia de adjunct. Ulterior, el s-a transferat la SRI Vaslui, iar după izbucnirea scandalului s-a pensionat.

 

Deja ai votat!