Sistemul asigurărilor de sănătate riscă să intre în colaps. Asta deoarece Botoşaniul consumă cu mult mai mult decât aduce la buget. Situaţia nu diferă, însă, prea mult nici la nivel naţional.
„La nivelul judeţului Botoşani, în luna iulie, 292.147 de persoane figurau ca asigurate”, a precizat Alina Mustiaţă, preşedinte director general al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Botoşani.
Astfel, din totalul de 454.000 de locuitori ai judeţului, conform cifrelor Direcţiei de Statistică, 162.000 de locuitori nu au nici o formă de asigurare medicală. Chiar şi aşa, însă, dacă aceştia merg la Urgenţe sau se încadrează în anumite afecţiuni medicale beneficiază de asistenţă medicală gratuită. Aceasta gratuitate este însă doar teoretică, deoarece costurile sunt suportate din bugetul naţional de sănătate.
O problemă majoră o constituie faptul că, la ora actuală, peste 15 categorii de persoane sunt exceptate de la plata efectivă a asigurărilor de sănătate, însă beneficiază de aceleaşi drepturi ca o persoană care contribuie la fondul naţional. Din Uniunea Europeană, România are printre cele mai multe categorii de persoane exceptate de la plata contribuţiilor. La polul opus, Germania, are doar trei categorii de cetăţeni care nu plătesc.
Trei sferturi dintre asiguraţi nu plătesc nimic
La Botoşani, dintre cei aproape 300.000 de oameni care sunt totuşi asiguraţi, nu mai puţin de trei sferturi sunt exceptaţi de la contribuţia efectivă la asigurările de sănătate. Cu alte cuvinte, dintre cei 292.000 de asiguraţi, la bugetul Casei de Sănătate contribuie efectiv doar aproape 75.000. „La finalul lunii iulie, în evidenţe erau 66.601 persoane fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor în Botoşani”, a mai spus directorul Alina Mustiaţă.
Pe lângă aceştia mai intră alte categorii cu câteva mii de plătitori, cum ar fi cei cu activităţi independente, cei cu drepturi de proprietate intelectuală sau cei care au venituri din chirii. Restul de 220.000 de botoşăneni asiguraţi, dar care nu plătesc efectiv asigurare, sunt aproape 100.000 de copii, elevi şi studenţi şi aproape 80.000 de pensionari şi pensionari cu handicap.
Tot în categoria asiguraţilor intră şi aproape 10.000 de şomeri, asistaţi social şi salariaţi din domeniul construcţiilor. Alţi aproape 15.000 sunt co-asiguraţi, adică soţi sau părinţi aflaţi în întreţinerea unui salariat.
Asta înseamnă că fiecare botoşănean care munceşte plăteşte, în medie, asigurări de sănătate atât pentru el, cât şi pentru alte trei persoane care nu plătesc nimic.
„În România plătesc foarte puţini”
Dezechilibrul este atât de mare încât viitorul sistemului de sănătate este incert. „Trebuie să regândim cumva sistemul de sănătate. Probabil trebuie regândite toate acele categorii exceptate de la plata contribuţiei, poate că nu chiar toate ar trebui să beneficieze de această excepţie, astfel încât fondul să facă faţă nevoilor de sănătate care sunt în creştere. Serviciile medicale din România acordate prin sistemul asigurărilor de sănătate sunt plătite din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate.
Fondul este gestionat de CNAS şi este constituit din contribuţiile românilor la sănătate. În România plătesc foarte puţini însă”, a spus, pentru Digi24, Mihaela Tănase, purtător de cuvânt al CNAS.
S-a ajuns la acest dezechilibru şi pentru că în România populaţia este îmbătrânită şi mulţi tineri au plecat din ţară.
În rapoartele făcute publice la nivel european, România este codaşă la tot ce înseamnă sănătate. Suntem ţara cu cel mai mic nivel de contribuţie. Tragic este că nici aceşti bani nu sunt cheltuiţi cum trebuie. De multe ori aflăm că achiziţiile din sănătate devin dosare penale pentru că se fură bani.
România cheltuieşte 700 de euro pe an pentru sănătatea unui român
Ţările cu cele mai performante sisteme de sănătate sunt Germania şi Franţa. Acestea sunt şi printre ţările unde mulţi medici din România au plecat, inclusiv botoşăneni. Un medic de medicină de familie a plecat, în urmă cu 10 ani în Germania.
Lucrează în prezent într-o clinică privată de ortopedie şi nu s-ar mai întoarce. Tocmai datorită sistemului de sănătate din Germania. „Aici sunt foarte multe asigurări de stat, nu una, ca în România. Toată lumea e obligată să aibă asigurare de sănătate. Nu ai cum să nu ai. Se acoperă absolut orice fel de tratamente”, a spus medicul.
Contribuţia medie a unui salariat pe lună în România este de aproximativ 200 euro, iar în Germania de trei ori mai mult. În aceste condiţii, România cheltuieşte 700 de euro pe an pentru sănătatea unui român, în timp ce Germania alocă 4300 de euro. La noi cheltuielile totale pe sănătate se ridica la 14,4 miliarde de euro pe an. În Germania, ajung la 360 de miliarde de euro.
În Franţa, de asemenea, orice salariat şi orice pensionar plăteşte aceste contribuţii la asigurările sociale şi de sănătate.
