Consiliul Județean (CJ) Botoșani a decis prelungirea cu încă patru ani a contractului încheiat cu societatea Diasil Service SRL Suceava pentru administrarea depozitului de deșeuri de la Stăuceni. Decizia a fost luată la sfârșitul lunii trecute, după ce operatorul a formulat o cerere în acest sens.
Încheiat pe 1 septembrie 2016, contractul dintre cele două părți urma să expire anul viitor, pe 31 august 2024. Însă, documentul prevedea posibilitatea prelungirii perioadei de valabilitate, printr-un act adițional, cu obligația notificării prealabile, dar nu mai târziu de 12 luni înainte de data încetării contractului. Iar operatorul a decis să uzeze de această prevedere, mai ales că o parte dintre obligațiile prevăzute în contract nu au fost duse la îndeplinire.
Astfel, pe 25 iulie a.c., Diasil Service SRL a transmis o adresă către CJ Botoșani prin care a cerut prelungire cu încă patru ani a contractului, respectiv până la data de 31 august 2028. Propunerea a fost analizată în ședința ordinară a CJ din 28 august a.c., iar consilierii județeni au votat „pentru”, în unanimitate, fără prea multe comentarii.
CJ forțat de împrejurări să accepte prelungirea contractului cu Diasil
Interesant este că decizia de prelungire a contractului a venit după un alt control făcut luna trecută de comisarii Gărzii de Mediu, care au decis suspendarea activității pentru stația de transfer Dorohoi. Prin urmare, operatorul de colectare va transporta direct deșeurile municipale colectate la Stăuceni, iar în cazul anumitor unități administrativ-teritoriale din aceeași zona de operare cum ar fi orașul Darabani și comunele Păltiniș, Concești, Hudești, Havârna, Suharău, Cristinești, Ibănești, Corlăteni, Dimăcheni și Pomârla, operatorul va putea transporta deșeurile colectate la Stația de transfer Săveni.
Totodată, potrivit documentelor atașate la hotărârea de prelungire a contractului, Diasil Service SRL nu ar fi implementat o serie de investiții asumate. Astfel, potrivit contractului, operatorul ar fi trebuit să monteze o instalaţie de colectare şi ardere a gazului de depozit, dar și o instalație tehnologică nouă de tratare a levigatului prin procedeul de membrane tip osmoză inversă, de capacitate cca 150 mc/zi. Totodată, Diasil trebuie să se ocupe și de închiderea celulei 1 de depozitare. Însă, realizarea acestor investiţii era în strânsă legătură cu gradul de umplere al celulei nr. 1. Iar dacă la semnarea contractului se estima că celula 1 se va umple cu deșeuri undeva în vara lui 2024, în prezent gradul de umplere ar fi undeva la 60 %. Asta întrucât cantitățile reale de deșeuri eliminate prin depozitare au fost mai mici decât cele previzionate.
Prin urmare, numai prin prisma obligației de închidere a celulei 1, CJ ar fi fost forțat de împrejurări să accepte prelungirea contractului cu Diasil.
Exista riscul creşterii tarifelor
Desigur, una dintre variante ar fi fost ca acest contract să înceteze la data de 31 august 2024, așa cum s-a stabilit inițial. Însă, în această situație, CJ ar fi ajuns la mâna operatorului care, pentru a implementa ultimele investiții, avea posibilitatea să ridice tariful. Prin urmare, exista riscul ca populația să fi plătit mai mult pentru colectarea deșeurilor.
Cum anul viitor sunt patru runde de alegeri – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale – o eventuală creștere a tarifului ar fi atras nemulțumirea populației și implicit pierderi de capital electoral pentru oamenii politici.
Situaţie recunoscută de CJ
Ori, în aceste condiții, membrii CJ nu au dorit să riște și au acceptat prelungirea contractului în condițiile cerute de Diasil. Asta deși la finele anului 2021 și la începutul lui 2022 a existat riscul ca CIMD Stăuceni să fie închis de către Garda de Mediu din cauza neregulilor și a managementului defectuos.
„Propunerea de prelungire cu 4 ani a duratei contractului ar permite îndeplinirea obligațiilor contractuale și legale asumate de către delegat și recuperarea costurilor investițiilor pe durata contractului, în condițiile menținerii unor tarife/taxe de salubrizare în limitele de suportabilitate pentru populație și agenți economici.
În ceea ce priveşte riscurile de natură tehnică/operaţională, legală/instituţională şi financiară care pot interveni în cazul în care nu ar fi prelungit contractul de delegare nr. 12016/02.08.2016, astfel încât operatorul să poată finaliza şi recupera costul investiţiilor asumate prin contract, considerăm că cel mai dificil de gestionat sunt riscurile legate de derularea unei noi proceduri de achiziţie publică, deoarece, orice întârziere în cadrul procedurii de licitaţie publică poate să aibă ca efect blocarea operării sistemului sau necesitatea încheierii unui contract de delegare de gestiune în regim de urgenţă”, s-a menționat în raportul de specialitate care a stat la baza hotărârii de prelungire a duratei contractuale.
Iar riscurile au fost recunoscute inclusiv de cei din conducerea CJ. „(…) S-au realizat investiții suplimentare contractului, precum stația de osmoză inversă, care nu au fost încă amortizate, iar preluarea lor sau transferul către un alt operator ar fi presupus costuri suplimentare din partea autorității județene, care, implicit, ar fi dus în final la o creștere a tarifelor plătite de populație”, a spus Doina Federovici, președintele CJ Botoșani.
Depozit făcut cu fonduri europene
Depozitul de deșeuri de la Stăuceni a fost realizat cu fonduri europene și a presus tocmai respectarea tuturor normelor de mediu . Lucrările au început în 2012 și au durat aproape trei ani. Totul a costat aproape 10 milioane de euro, aici fiind incluse și costurile pentru închiderea fostelor platforme de gunoi neecologice.
În urma licitației organizată de CJ, afacerea nou-nouță a fost preluată de Diasil Service SRL, care nu ar fi fost în stare să o gestioneze.
Serie de probleme
În 2019, după numai trei ani de la punerea în funcțiune, în incinta depozitului a avut loc un incendiu, care a fost stins după două zile. Focul ar fi izbucnit, potrivit pompierilor, din cauza autoaprinderii materialelor depozitate acolo, pe fondul inexistenței instalației de captare a gazului.
Ulterior, verificările au scos la iveală că operatorul ar fi început depozitarea deșeurilor din colțul opus față de cum fusese menționat în regulamentul de administrare a depozitului. Din acest motiv, apa pluvială rezultată în urma ploilor, care în mod normal trebuia dirijată printr-o serie de by-pass-uri direct în canalizare, a ajuns să se adune în depozit împreună cu levigatul din deșeuri. În plus, pentru a se evita montarea unei instalații de captare a gazelor, care era obligatorie la o anumită înălțime a stratului de deșeuri, operatorul ar fi întins gunoaiele pe toată suprafața celulei.
Pârâu poluat cu levigat
În 2020, levigatul din corpul depozitului a început să se scurgă în rigola perimetrală și a ajuns în pârâul Burla. Comisarii de mediu au trasat de fiecare dată măsuri de intrare în legalitate. Doar că, în loc să dispună extragerea lșevigatului, CJ a preferat să cumpere o serie de instalații, prin care și o stație de osmoză inversă, în ciuda randamentului scăzut. Problemele cu levigatul s-au suprapus pe o altă situație mult mai gravă. Din cauza unor alunecări de teren care au apărut în adâncime, digul estic al celulei de depozitare a suferit o serie de tasări și fisuri.
Situația a fost descoperită cu ocazia unor lucrări de monitorizare și ajuns inclusiv în atenția Gărzii de Mediu, care a dispus luarea unor măsuri urgente pentru evitarea unui accident ecologic. CJ a alocat și banii necesari realizării lucrărilor de consolidare, inclusiv în suplimentarea instalațiilor de tratare, dar cei de la Mediu au considerat de fiecare dată că întreaga problematică ar fi fost generată de exploatarea necorespunzătoare a depozitului de la bun început.
Potrivit proiectului, depozitul de deșeuri de la Stăuceni este prevăzut să aibă în total trei celule. Deocamdată, a fost amenajată doar celula 1, cu o capacitate de 913.308 tone. Aceasta ar urma să fie închisă până în 2028 și amenajată celula 2. Însă, potrivit caietului de sarcini (n.r. – care este anexă la contract), Diasil Service SRL va fi responsabilă cu exploatarea depozitului inclusiv în perioada de monitorizare post-închidere. Ori, potrivit normelor legale, durata minimă prevăzută pentru monitorizarea post-închidere este de minim 30 ani.