Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș

A trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunării, însă nu se știe cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. Numele său în limba greacă înseamnă “iubitoare de Dumnezeu”. Pentru că a dovedit milă faţă de oamenii sărmani, a fost omorâtă de tatăl său, la vârsta de numai 12 ani.

Istoria arată ca moaștele Sfintei Filofteia au fost duse inițial la Tarnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Țaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au și ars orașul. Pentru a le feri de profanare, moaștele au fost duse la Vidin, unde au stat puțin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creștine la Nicopole, crescând amenințarea turcă, moaștele au fost oferite domnitorului Ţării Românești, Mircea cel Bătrân (1386-1418). Acesta le-a așezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul “Sf. Nicolae”, de la Curtea de Argeș, pe atunci catedrala mitropolitană. În acest fel se explică și alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat după ziua hramului). După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfințită la 15 august 1517, moaștele au fost așezate aici a doua zi, când s-a făcut și proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).

Sfântul Ambrozie de Milan, Episcopul Mediolanului

S-a născut la începutul secolului al IV-lea, într-o familie de nobili, tatăl său fiind deputatul imperial pentru Galia și Spania. Chiar dacă păgân cu credința, mama sa a fost creștină. După moartea tatălui lui, împăratul l-a numit reprezentant al său în provincia Liguria, în care cetatea de reședință era Mediolanul (Milanul de astăzi). Murind Episcopul Milanului, s-a stârnit ceartă aprigă între creștinii ortodocși și cei eretici, arieni, cu privire la cine să fie următorul episcop. Sfântul Ambrozie a intrat în biserică să instaureze liniștea. Atunci a strigat un prunc de la sânul maicii lui așa: “Ambrozie să ne fie episcop!” Oamenii au văzut în strigătul limpede al copilului voia lui Dumnezeu, și l-au ridicat pe Ambrozie arhiereu al eparhiei lor. Astfel, Sfântul Ambrozie a primit Sfântul Botez, a trecut prin toate rânduitele trepte preoțești și a fost sfințit episcop în durata unei singure săptămâni.

De pe scaunul arhieresc, Sfântul Ambrozie a întărit credința ortodoxă, a stârpit neghina ereziei, a împodobit sfintele biserici, a propovăduit credința la păgâni, a scris minunate cărţi de adâncă învățătură creștină și a fost icoană și pildă de viețuire adevărată după Dumnezeu, ca un adevărat pastor creștin. El a compus cunoscuta cântare “Pre Tine Dumnezeule Te lăudăm” întâlnită în slujba Te-Deum-ului.

Sfântul Ambrozie al Mediolanului s-a săvârșit cu pace în dimineața Slăvitului Praznic al Învierii Domnului din anul 397.

 

– Preot Sandu OLIVIAN

 

Deja ai votat!