Sfinții Mucenici Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie

Au trăit în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, în secolele III și IV. Din Sinaxar aflăm că în timp ce un dregător împărătesc călătorea în Helespont, a fost întâmpinat de Tirs, mărturisitor al lui Hristos.

Pentru că refuză să se închine idolilor, Sfântul Tirs este supus la chinuri îndelungate: i-au înțepat ochii, i-au sfărâmat picioarele, i-au turnat plumb topit pe spate, însă, prin puterea lui Hristos, a rămas nevătămat. A fost băgat într-un butoi cu apă spre a fi înecat, dar de îndată vasul s-a spart. A fost aruncat de pe un zid înalt, într-un loc în care erau tepi și cuie ascuțite, dar și de această dată s-a arătat nevătămat. La rugăciunea sa, idolii din templu s-au sfărâmat și Calinic, preotul păgân al idolilor, s-a convertit la creștinism.

Sfântului Calinic i s-a tăiat capul, iar Sfântul Tirs, pus într-un sicriu, si-a dat duhul în timp ce slugile împăratului au început să-l taie cu ferăstrăul.

 

Rugăciunea neîncetată vine din iubire, dar se pierde pentru osândiri, vorbe deșarte și neînfrânare. În lumea aceasta fiecare își are ascultarea lui: unul e împărat, altul patriarh, altul bucătar, fierar sau învățător, dar Domnul îi iubește pe toți, și cine iubește mai mult pe Dumnezeu, acela va avea plată mai multă. Domnul ne-a dat porunca de a iubi pe Dumnezeu din toată inima, din tot cugetul și din tot sufletul [Mt 22, 37], Dar cum poți să-L iubești fără să te rogi? De aceea, mintea și inima omului trebuie să fie întotdeauna libere pentru rugăciune.

Când iubești pe cineva, vrei să te gândești la el, să vorbești despre el, să fii împreună cu el. Dar pe Domnul sufletul îl iubește ca pe Tatăl și Ziditorul lui și stă înaintea Lui cu frică și iubire: cu frică, pentru că este Domnul; cu iubire, pentru că sufletul îl cunoaște ca pe un Tată; El este foarte milostiv și harul Său e mai dulce decât toate. Și eu am cunoscut că e ușor să te rogi, pentru că harul lui Dumnezeu ne ajută. În mila Sa Domnul ne iubește și ne dă să vorbim cu El prin rugăciune, să ne căim și să-I mulțumim.

N-am putere să scriu cât de mult ne iubește Domnul. Această iubire e cunoscută prin Duhul Sfânt, iar pe Duhul Sfânt îl cunoaște sufletul ce se roagă. (Sf. Siluan Athonitul )

 

– Preot Sandu OLIVIAN

 

Deja ai votat!