A fost singura fiică a lui Liciniu, rege în cetatea Maghedon. Ea s-a născut păgână, iar numele ei a fost la început Penelope. Când a împlinit șase ani, tatăl ei a zidit pentru ea, dincolo de cetate, un turn cu multe camere. A fost închisă în acest turn, împreună cu 13 fecioare, o învățătoare cu numele Caria şi cu Apelian, un bătrân înțelept de la care află despre Hristos. A fost botezată de Sfântul Timotei, primind numele de Irina. Tatăl ei a chinuit-o mult pentru asta, dar cu rugăciune l-a adus la creștinism și pe el.
Sfânta Irina a devenit o persoană foarte importantă în cetate, convertind mulți păgâni și pentru aceasta a fost supusă la multe chinuri în vremea a patru împărați. A fost îngropată într-o groapă cu șerpi, au încercat să o taie în două cu ferăstrăul, i-au pus în picioare încălțăminte de fier având în spate un sac de nisip, au înhămat-o la o căruță. A fost omorâtă de regele Sapur, dar Dumnezeu a înviat-o. Regele şi mulți din popor, văzând aceasta, au crezut în Hristos şi s-au botezat.
În cele din urmă, Sfânta Muceniță Irina s-a întins într-un sicriu și și-a dat sufletul în mâna lui Dumnezeu.
Sfântul Efrem cel Nou
S-a născut în 1384, în Grecia, primind numele de Constantin după Botez. La vârsta de 14 ani a intrar ca monah în Mănăstirea Buna Vestire, undeva în Atica, Grecia, unde timp de 27 de ani a viețuit în sfințenie fiind hirotonit preot.
În anul 1424, atacând mânăstirea, turcii au omoarât pe toți călugării pe care i-au găsit în ea, afară de Sfântul Efrem cel Nou, care nu se afla în mănăstire în acel ceas, ci într-o peșteră de lângă mănăstire.
Peste încă un an, turcii au atacat din nou mănăstirea, cu această ocazie prinzându-l şi pe Sfântul Efrem în ziua de 14 septembrie 1425, dată în care sfântul împlinea 41 de ani. El a fost luat rob și vreme de opt luni şi jumătate, turcii păgâni l-au supus pe sfânt la chinuri groaznice, chiar în curtea mănăstirii sale fiind pironit cu cuie de un copac
Sfântul Efrem cel Nou a adormit în Domnul în ziua de 5 mai 1426, la 42 de ani.
Liniștea
Un guvernator şi-a întrerupt călătoria ca să vorbească cu unul din foștii săi maeștri. Printre altele, guvernatorul îi spuse: „Afacerile de stat nu-mi lasă timp pentru discuții prea lungi. De aceea, ați putea să rezumați în două-trei propoziții esența religiei pentru un om așa de activ ca mine?” Pentru tine, voi rezuma esența religiei doar printr-un singur cuvânt”, răspunse maestrul. „De necrezut. Cum suna acest extraordinar cuvânt?”, era nerăbdător guvernatorul. „Acest cuvânt este liniștea”. „Şi cum se ajunge la liniște?” „Prin meditație”. „Şi dacă-mi permiteți încă o întrebare: Ce este meditația?” „Liniște”, răspunse maestrul.
– Preot Olivian SANDU