O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Într-o pădure din Norvegia au fost plantaţi molizii pe care vor fi tipărite cărţi în 2114.

 

O mie de molizi norvegieni decoraţi cu funde roşii, plantaţi într-un luminiş dintr-o pădure de la periferia capitalei Norvegiei, vor furniza hârtia necesară, în 2114, pentru a tipări „Biblioteca Viitorului” care va conţine volume ce vor fi lecturate de cititori care, în cea mai mare parte, nu s-au născut încă, informează miercuri AFP.

În fiecare an, timp de 100 de ani, câte un autor diferit va contribui la „Biblioteca viitorului”, o colecţie de opere care urmează să fie publicate abia în secolul următor. Deocamdată, o mie de molizi plantaţi în urmă cu trei ani sunt singurele semne vizibile ale acestui proiect internaţional, fiecare exemplar dintre puieţii din luminişul aflat în pădurea din Oslo fiind marcat cu o fundă roşie.

După ce vor împlini 100 de ani, în 2114, copacii vor fi tăiaţi şi vor fi utilizaţi la fabricarea colilor pe care vor fi tipărite antologiile conţinând lucrările scriitorilor invitaţi la acest proiect.

Autoarea canadiană Margaret Atwood a fost prima care s-a alăturat iniţiativei, în 2015, ea fiind urmată de romancierul britanic David Mitchell, în 2016.

În acest an poetul islandez Sjon şi-a înscris în proiect manuscrisul – lucrare pe care contemporanii săi cel mai probabil nu vor ajunge să o citească niciodată.

Conştient de faptul că nu va apuca să cunoască reacţiile cititorilor faţă de opera sa, Sjon a declarat că acest lucru a făcut ca „relaţia” sa cu textul să fie „una foarte profundă”. „Am realizat că multe dintre mecanismele pe care le iau ca atare în timp ce îmi scriu textele sunt un lucru la care trebuie să mă gândesc tot timpul: precizia cuvintelor, utilizarea termenilor arhaici…”, a mărturisit acesta.

În plus, poetul islandez a recunoscut că şi limba în care a redactat textul l-a pus în dificultate. „Faptul că am scris în limba mea, în islandeză, a fost una dintre dilemele cu care m-am confruntat pentru că nu ştiu dacă aceasta va exista şi peste o sută de ani”, a declarat Sjon.

 

„Slow life”

 

„Biblioteca viitorului” este cea mai recentă dintr-o serie de iniţiative din Norvegia prin care este celebrat conceptul „slow life” (a trăi încet). Printre acestea se numără „Slow TV”, o călătorie pe apă, printre fiorduri, cu o durată de 134 de ore, transmisă în direct, dar şi o partidă de pescuit somon, de 24 de ore şi o emisiune de 12 ore pe tema lemnului de foc.

De asemenea, în Norvegia se află şi un depozit de seminţe, supranumit „Seiful Apocalipsei”, menit a contribui la protecţia culturilor lumii în caz de dezastru global.

Ideea „Bibliotecii viitorului” a încolţit în mintea artistei scoţiene Katie Paterson şi s-a concretizat în urma întâlnirii sale cu unii dezvoltatori imobiliari norvegieni aflaţi în căutarea unor proiecte culturale. „Cred că va fi foarte interesant pentru cei care vor ajunge să citească manuscrisele peste o sută de ani. Ei vor putea astfel să facă o călătorie înapoi în timp pentru că cine ştie cum va arăta acea civilizaţie peste o sută de ani?”, a spus Paterson, conform sursei citate.

 

Un vot de încredere în viitorul culturii

 

Dar vom mai citi cărţi în 2114? Vor mai exista tipografii? Scriitorul David Mitchell a declarat anul trecut că acest proiect reprezintă „un vot de încredere în viitorul culturii”.

„Cred că Umberto Eco a fost cel care a spus că forma cărţii nu poate fi îmbunătăţită. Este precum roata, nu există îmbunătăţire”, a mai spus Paterson care a recunoscut însă că „tehnologia avansează atât de rapid încât nu putem şti ce formă ar putea lua cartea”. „Ar putea fi ceva complet inimaginabil pentru noi. Aşa că poate până atunci cartea din hârtie ar putea deveni o antichitate”, a adăugat iniţiatoarea proiectului.

 

Ediţie limitată ale antologiilor

 

În total, vor fi publicate 1.000 de copii în ediţie limitată ale antologiilor. Certificatele care vor da dreptul achiziţionării unui astfel de exemplar vor fi vândute treptat, de-a lungul vremii, în schimbul sumei de 1.000 de dolari, în galerii de artă.

Anne Beate Hovind, care conduce întregul proiect şi comitetul de selecţie ce alege autorii invitaţi să contribuie la „Biblioteca viitorului” recunoaşte că acesta este un demers neconvenţional, însă subliniază că acesta aduce prestigiu autorilor implicaţi.Până la lansarea lucrărilor secrete, secolul următor, manuscrisele vor fi ţinute închise într-o încăpere special concepută la noua Bibliotecă Publică din Oslo care urmează să se deschisă în 2020. „Dacă ar fi fost să facem o evaluare a riscului acestui proiect, el nu s-ar fi realizat”, a declarat Hovind amuzată. „Însă acum concurăm cu premiile Nobel”, a adăugat ea.

 

se încarcă...
EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...