duminică, noiembrie 27, 2022
AcasăCaleidoscop”Birds Aren’t Real”, farsa care a ajuns teorie a conspirației

”Birds Aren’t Real”, farsa care a ajuns teorie a conspirației

♦ Inițiatorul unei mișcări conspiraționiste foarte populare în rândul tinerilor din SUA a recunoscut, după patru ani de militantism asiduu, că totul a fost un experiment.

Peter McIndoe, un tânăr american în vârstă de 23 de ani, care a lansat această teorie conspiraționistă în 2017, iar în ultimii patru ani s-a prezentat drept principal promotor și ideolog al mișcării, a recunoscut săptămâna trecută că mișcarea „Birds Aren’t Real” (Păsările nu sunt reale) a fost de fapt un experiment prin care să arate că oamenii sunt complet nepregătiți în fața dezinformării și sunt gata să creadă și cele mai absurde idei.

Ţinta – cetăţenii „erei digitale”

Mișcarea, foarte populară în rândul tinerilor americani, susține că toate păsările din Statele Unite au fost treptat exterminate și înlocuite în ultimele decenii cu drone zburătoare, prin intermediul cărora agențiile guvernamentale americane își supraveghează în mod ilegal cetățenii.

Sute de mii de tineri de peste Ocean urmăresc conținutul publicat de mișcare pe rețelele de socializare Facebook, YouTube, Instagram, Reddit și TikTok, distribuindu-i mesajele absurde în anturajul lor.

Dacă la început era întâlnită doar în mediul online, campania „Birds Aren’t Real” a devenit o prezență obișnuită și în offline, pe străzile unor mari orașe americane, unde pot fi văzute panouri publicitare cu sloganul mișcării.

În centrul campaniei „Birds Aren’t Real” este Peter McIndoe, un tânăr american în vârstă de 23 de ani, care a lansat această teorie conspiraționistă în 2017, în ultimii patru ani fiind principal promotor și ideolog al mișcării.

La început lipsit de mijloace financiare semnificative, dar cu aplomb și cu multă putere de convingere, McIndoe a atras un mare număr de colegi de generație de partea ideii că păsările de astăzi sunt replici tehnologice de spionaj ale celor în carne și oase.

Din punct de vedere demografic, cei mai mulți dintre activiștii săi se încadrează în categoria de vârstă numită de sociologi Generația Z, respectiv cei născuți în intervalul 1997-2012. Adolescenții și tinerii adulți care în prezent numără cu aproximație între 10 și 25 de ani sunt considerați „cetățeni nativi” ai erei digitale, fără ca aceasta să însemne că posedă automat și competență sau discernământ în trierea volumului mare de informație la care sunt supuși. Prin prisma acestui fapt, deși utilizează computerul și Internetul cu multă ușurință, tinerii Generației Z nu sunt mai puțin predispuși decât generațiile precedente să cadă în capcana dezinformării și manipulării.

Poveste fantasmagorică pornită de la o glumă

Peter McIndoe s-a născut în 1998 și a copilărit într-un mediu familial profund religios, împreună cu cei șapte frați ai săi, mai întâi într-o suburbie a orașului Cincinnati, apoi în zona rurală a statului american Arkansas. Părinții nu l-au înscris în sistemul clasic de învățământ, ci l-au educat acasă, unde i s-a inoculat de mic ideea că „evoluționismul este un uriaș plan de spălare a creierului pus la cale de politicienii democrați și că Obama era Antihristul”, conform spuselor sale. Toate cărțile pe care le-a citit până la vârsta de 18 ani îi întăreau aceste convingeri, precum aceea că producțiile cinematografice de masă de la Hollywood sunt presărate cu mesaje subliminale anticreștine.

În preajma majoratului, McIndoe a descoperit și a prins gustul documentarelor gratuite de pe YouTube, care i-au oferit o perspectivă științifică, logică și obiectivă asupra lumii din jur, apoi s-a înscris la facultate, în cadrul Universității din Arkansas.

În ianuarie 2017, cu prilejul unei vizite în orașul Memphis, a asistat de pe margine la un marș pentru drepturile femeilor, în contextul recentei victorii a lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane, după care a fost martorul unui contraprotest care i-a scos în stradă pe susținătorii fostului președinte al SUA. Văzând procesiunea acestora din urmă, McIndoe li s-a alăturat, cu un afiș pe care a scris primele cuvinte care i-au trecut prin cap: „Păsările Nu Sunt Reale”.

„A fost o glumă spontană, dar era reflexia absurdului pe care toată lumea îl trăia în acea clipă”, a mărturisit recent Peter McIndoe.

În mijlocul demonstranților pro-Trump, tânărul a improvizat narativul conspiraționist despre faptul că păsările au fost înlocuite cu drone de supraveghere și că operațiunea guvernamentală de mușamalizare este în desfășurare încă din anii 1970. Tânărul a fost filmat și distribuit pe Facebook, iar povestea fantasmagorică s-a viralizat în special printre tinerii din sudul Statelor Unite. La scurt timp, mesajul „Birds Aren’t Real” a început să apară sub formă de graffiti, scris pe ziduri sau cu carioca pe pereții liceelor.

Actor angajat pentru credibilitate şi apoi „omorât”

După reacția neașteptată la festa pe care o jucase, intrând pe post de troll în rândul susținătorilor lui Donald Trump, McIndoe a decis să investească timp și energie în dezvoltarea narativului. „Am început să-mi intru în personaj și să construiesc lumea căreia acest personaj îi aparținea”, își amintește tânărul care, împreună cu un prieten, a elaborat un website și o falsă istorie a mișcării, compilând în mod creativ idei noi cu teorii conspiraționiste anterioare și aducând documente contrafăcute ca dovezi.

McIndoe a angajat un actor care spunea că ar fi lucrat ca agent CIA la programul de supraveghere prin intermediul dronelor-păsări, iar confesiunea așa-zisului fost agent Eugene Price are peste 10,5 milioane de vizualizări pe Tik-Tok. După câteva săptămâni, mișcarea „Birds Aren’t Real” a anunțat decesul „agentului” pensionar, alimentând suspiciunea că a fost astfel redus la tăcere. Alți actori au interpretat rolurile unor mărturisitori care au furnizat informații suplimentare despre programul CIA de supraveghere, precum faptul că dronele-păsări își reîncarcă bateriile atunci când se așază pe cablurile de înaltă tensiune.

„Experiment în materie de dezinformare”

„Practic, a devenit un experiment în materie de dezinformare. Am reușit să construim o lume complet fictivă, prezentată de mass-media ca fiind factuală și pusă în discuție de către public”, a explicat Peter McIndoe scopul demersului său în momentul în care a dat în vileag farsa, după ce a promovat-o intens timp de patru ani, adăugând că „dacă cineva crede că păsările nu există cu adevărat, noi suntem cea mai mică dintre problemele sale, deoarece probabil că nu a rămas nicio conspirație în care nu crede”.

Trai pe banii credulilor

În 2018 McIndoe a renunțat la studiile universitare pentru a continua și crește experimentul, împreună cu un colaborator apropiat. Tot din acel an comercializează materiale promoționale cu mesajul „Birds Aren’t Real”, în special articole vestimentare, și se întreține din profitul de câteva mii de dolari pe care îl încasează lunar. Duce o viață nomadă, dormind în dubița care îl poartă într-un permanent turneu național sau în gazdă la susținătorii săi de pe tot întinsul Statelor Unite.

Mișcarea nu s-a desfășurat doar pe internet, ci a coborât și în stradă. Au avut loc, în ultimii ani mitinguri care cereau echipelor de baseball gen St. Louis Cardinals (cardinalul e o pasăre din SUA) să își schimbe logo-ul, cu steaguri ale echipei arse în public, manifestații în San Francisco în fața birourilor platformei Twitter care are ca logo o pasăre, iar în mai toate orașele americane au apărut panouri publicitare gigant cu același mesaj: „Birds Aren’t Real”. Sute de mii de tineri au aderat la mișcare și au multiplicat și distribuit mesajele lui McIndoe.

Obiect de studiu

La sfârșitul săptămânii trecute, Peter McIndoe a recunoscut că personajul pe care l-a interpretat este artificial și că mesajul conspiraționist pe care l-a vehiculat nu are nicio legătură cu realitatea.

Deși a promovat intens campania „Birds Aren’t Real” din 2017 până în prezent și i-a combătut pe cei care îi expuneau public hibele, afirmă că a avut mereu grijă ca mișcarea să nu degenereze în ură sau în comportamente periculoase pentru susținători ori față de societate. În următorii ani, experimentul său va servi drept material de studiu pentru cercetătorii din științele sociale în domeniul culturii internetului sau pe tema radicalizării online a tinerilor.

“Da, am răspândit intenționat dezinformări în ultimii patru ani”, spune McIndoe. „ Dar cu un scop. Am pus în fața Americii o oglindă cu în care să se poate vedea reflexia ei în era internetului”.

Nu toți cei care lansează teorii ale conspirației sunt așa preocupați de latura etică a ceea ce fac, așa cum a fost tânărul american peter McIndoe. Iar asta se vede în România aproape zilnic în ultimii doi ani, unde cele mai trăsnite teorii și afirmații au găsit imediat mii de adepți și urmăritori. Pentru că între conspirații de genul păsările sunt de fapt drone și injecții cu chipuri sau tehnologia 5G care ne omoară nu sunt mari diferențe, de fapt sunt la fel de absurde, însă au succes uriaș la public.

În momentul în care repeți ceva atât de des încât lumea începe să creadă, iar narativul este simplu și ușor de înțeles de cei neinformați sau fără școală, deja ingredientele unei teorii a conspiraţiei sunt pregătite.

Deja ai votat!
Botoșani
cer acoperit de nori
5.4 ° C
5.6 °
4 °
91 %
3.3kmh
100 %
Dum
5 °
lun
3 °
mar
4 °
mie
4 °
joi
3 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Cei care știau că vine zăpada s-au răsturnat înainte, preventiv, că iarna nu-i ca vara.

EDITORIAL

Botoșăneanul Marius Budăi a anunțat mândru că a reușit să rezolve cu pensiile. După mărirea de doar 12.5%, Budăi declară senin că nu a...

GÂNDUL ZILEI

Aș putea, de bună seamă, Să-l ajung pe Păstorel Însă nu la epigramă, Poate doar la … Ottonel -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...