Autostrada „Unirii”, sabotată de la nivel guvernamental

0
462

Autostrada „Unirii”, numele sub care e cunoscută autostrada care ar lega Moldova de Vestul țării rămâne un vis tot mai îndepărtat, deoarece proiectul a fost sabotat de la nivel guvernamental, în ciuda faptului că există și o lege în vigoare pentru realizarea acestuia.

 

PPP nu e fezabil

 

Marea problemă pleacă de la modul în care a fost gândită finanțarea acestei investiții de mare importanță pentru regiune și chiar pentru întreaga țară. În ultimii ani, PSD a insistat pentru realizarea secgtorului de câmpie al autostrăzii, Iași – Târgu Neamț, prin parteneriat public privat (PPP). Această decizie, de fapt, a sabotat întregul proiect, deoarec volumul de trafic ce ar putea fi generat de acest sector este departe de necesitățile unui investitor privat, care ar trebui să-și scoată investiția din taxa impusă pe autostradă. Mai mult, este împotriva firii, ca dă se solicite taxă de autostradă în zona cea mai săracă a țării, în timp ce sectoarele care traversează zonele cele mai bogate să fie gratuite. „Povestea aia cu PPP nu este fezabilă, pentru că acest sector nu ar avea suficient trafic ca să fie atractiv pentru privați. Deci, ar trebui făcut tot prin fonduri europene”, a declarat un fost oficial CNAIR.

 

POIM-ul singura soluție de finanțare

 

Potrivit acestuia, chiar și concluziile PASSA (n.r. – Acordul de servicii de asistenţă tehnică încheiat de România cu Banca Europeană de Investiții) ar lăsa să se înțeleagă faptul că această autostradă s-ar putea face doar pe fonduri europene, în condițiile în care România nu ar găsi soluție mai ieftină. „La A8 (n.r. – Autostrada «Unirii») costul va fi de aproximativ șase-șapte miliarde de euro. Dincolo de toate vrăjelile oficiale ale unora sau altora, PASSA ne-a spus că ori luăm un POIM doar pentru A8 ori găsim alternative mai ieftine. Acum o să fie doar faza cu completarea studiului de fezabilitate și după aia mai vedem. Dacă ar fi după mine, aș face A7 (n.r. – zona Roman/Pașcani – Buzău) și A8, sectorul Iași – Târgu Neamț cu tot cu sectorul cu podul de la Ungheni, într-un POIM (n.r. – proiect finanțat prin fonduri europene prin Programul Operational Infrastructura Mare). Asta ar permite dezvoltarea Moldovei măcar pentru corporațiile care vor și deschidere la Constanța. Cu un alt POIM aș intra în munți cu tuneluri și în paralel aș face Suceava – Satu Mare sau Bacău – Brașov, în funcție de modul în care se așează economic zona”, a mai declarat specialistul.

 

Moldova, principala resursă de creștere economică a României

 

Potrivit acestuia, politicienii ar trebui să lase la o parte toate orgoliile și disputele sterile și să înțeleagă faptul că dezvoltarea Moldovei ar putea fi cel mai important motor de crește al economiei României, în perspectiva crizei economice mondiale care începe ușor, ușor să se prefigureze la orizont. „Trebuie să facem ceva, dar cu politrucii care ne conduc e foarte greu. E păcat de Moldova, pentru că are cel mai mare potențial de creștere economică din România, la ora actuală. Dar, ca să se facă ceva, politicienii ar trebui să înțeleagă că lucrările se întind pe mai mult de un mandat. Dacă o să înțeleagă asta și nu o să mai joace tema asta politic, mai avem șanse, dacă nu…”, a conchis specialistul citat.

 

Bruxelles-ul a insistat să ne dea bani

 

În ultimul an, fostul comisar european pentru pentru Politici Regionale, Corina Creţu, a susţinut, de nenumărate ori, că reprezentaţii Bruxelles-ul au vrut să-şi asume proiectul autostrăzii dintre Moldova şi Ardeal, dar Cabinetul Dăncilă a impus varianta unui parteneriat-public privat. Oficialul a explicat că trecerea de la finanţarea prin fonduri europenela formula PPP reprezintă o deprioritizare a proiectului.

La finalul anului trecut, Comisia Europeană a venit în ajutorul României și a modificat POIM. „Concret, prin această decizie, rata de cofinanţare europeană creşte de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), a celei de metrou, precum şi a celor de transport multimodal”, se menţiona într-un comunicat de presă al Comisiei Europene. Astfel, la un cost estimat al Autostrăzii „Unirii” de aproximativ nouă miliarde de euro, contribuţia României ar fi de 1,35 miliarde euro, în timp ce 7,65 de miliarde de euro ar veni de la UE. Se rezolvau două probleme dintr-un foc, asigurarea finanțării uneia dintre cele mai importante investiții și atragerea fondurilor europene, mai ales că pe acest program de finanțare absorbția este undeva la 27 de procente.

 

În viitorul exercițiu financiar european, prea puțini bani pentru autostrăzi

 

Mai trebuie spus că, în viitorul exercițiu financiar, 2021-2027, România va avea alocate pentru proiectele de infrastructură de transport aproximativ şase miliarde de euro, dar nici această sumă nu va putea fi folosită în totalitate pentru proiectele noi, deoarece vor fi fazate proiecte neterminate în valoare de aproximativ 2,5-3 miliarde de euro, astfel că nu vor mai fi fonduri europene pentru Autostrada „Unirii”.

+0 -0

se încarcă...