Piața petrolului se prăbușește peste tot în lume

0

Petroliștii americani plătesc să scape de țițeiul produs, petrolul produs în Europa de Nord și cel din OPEC a ajuns la cotații minime. În România, de trei săptămâni, de când guvernul a plafonat prețurile, combustibilii s-au ieftinit doar cu cinci bani.

Criza provocată de coronavirus afectează dur întreaga economie mondială, care de mai bine de o lună a intrat în stand-by. Acest lucru a dus la o temperare a consumului de petrol, atât din cauza închiderii multor industrii consumatoare, cât și din cauza restricționării circulației persoanelor și a transportului aerian. În aceste condiții, chiar și prin reducerile continuu de producție, piața se confruntă cu o supraofertă de petrol, care a dus la prăbușirea prețurilor la toate referinţele internaționale: Texas (WTI), BRENT, Dubai crude și OPEC.

Cele mai mari probleme se înregistrează la petrolul Texas (WTI), care, luni a înregistrat o prăbuşire istorică de 305% şi, pentru prima dată de când există statistici, a trecut la valori negative, în contextul în care preţul barilului a fost cotat la -37,63 dolari. La finalul şedinţei de la Bursa de Mărfuri din New York (Nymex), cotaţiile futures ale petrolului Texas cu furnizarea în mai au scăzut cu cifra record de 55,9 dolari faţă de sesiunea de vineri. Asta înseamnă că petroliștii erau dispuși să plătească ei aproape 40 de dolari pentru baril doar ca să le fie preluat petrolul.

Lucrurile s-au mai îndreptat ceva marți, dar tot de coșmar sunt pentru petroliștii americani. Contractele petrolului WTI aferente lunii mai, care au expirat marţi au urcat la 10,01 dolari pe baril. Problema se anunță a fi una de durată, deoarece și petrolul WTI cu livrare în iunie a fost cotat în declin cu 43%, la 11,57 dolari pe baril. Luni, acesta a încheiat ziua la 20,43 dolari pe baril.

Capacitățile de înmagazinare pline la 70%

Traderii americani sunt tot mai îngrijoraţi că nu vor mai avea unde să mai depoziteze petrolul, unităţile de stocare apropiindu-se de capacitatea maximă şi marile operaţiuni ale Guvernului SUA de a face stocuri deja sunt aproape finalizate. „Colapsul este în primul rând o reflecţie a comercianţilor care au semnat contracte până în iunie, astfel că nimeni nu vrea să obţină livrarea deoarece toată capacitatea de înmagazinare este aproape completă”, a avertizat Edward Moya, analist senior de piaţă la Oanda, citat de Agerpres.

Centrul de stocare a petrolului din Cushing, Oklahoma, care este terminalul de livrare a petrolului WTI, va fi plin în câteva săptămâni. Potrivit datelor guvernamentale oficiale, acest centru este plin în proporţie de 70%. Potrivit analiştilor, stocurile de ţiţei ale SUA au crescut săptămâna trecută cu circa 15,2 milioane de barili, după ce în săptămâna anterioară au înregistrat cea mai mare creştere săptămânală din istorie.

Trump vrea să-i ajute pe petroliști

Pus în fața celei mai mari provocări de când a fost ales preşedinte, Donald Trump, care se baza pe susținerea petroliștilor americani a solicitat marți cabinetului său să elaboreze un plan pentru a injecta numerar în industria petrolului. „Nu vom lăsa niciodată extraordinara industrie a petrolului şi a gazelor din SUA să să prăbuşească. I-am recomandat secretarului Energiei şi secretarului Trezoreriei să elaboreze un plan care să pună la dispoziţie fondurile necesare, astfel încât aceste companii şi locurile de muncă, foarte importante, să fie asigurate mult timp în viitor!”, a scris Trump pe Twitter.

Pe 1 aprilie, compania Whiting Petroleum a devenit primul producător major care a depus cerere pentru intrarea sub protecţia legii falimentului. Alţi producători, între care Chesapeake Energy, Denbury Resources şi Callon Petroleum, au angajat consultanţi în domeniul datoriilor.

Căderi și la celelalte referințe ale petrolului

Dar nu numai petroliștii americani sunt afectați. Luni, preţul petrolului din cadrul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) s-a depreciat până la 14,19 dolari pe baril, respectiv cu 21,9% (3,98 dolari) mai puţin faţă de ziua anterioară şi cea mai redusă valoare din acest mileniu. Barilul de petrol folosit drept referinţă de OPEC nu s-a mai vândut la un preţ atât de scăzut de la criza petrolieră din 1998/1999, provocată, ca şi acum, de un exces de ofertă şi o scădere a cererii mondiale, deşi într-o măsură mai mică decât în prezent.

Comparativ cu valoarea sa maximă din acest an, de 70,87 dolari (pe 6 ianuarie), barilul OPEC a înregistrat o ieftinire de 80%.

Scăderi s-au înregistrat și la referința petrolului BRENT, cel care se extrage din Marea Nordului, și este cotat la Londra. De fapt, petrolul BRENT este cel mai reprezentativ, deoarece prețul global este influențat de cotația lui. Tendinţa de scădere persistă și la Londra, unde cotaţia petrolului scade de la o zi la alta. Luni, contractele futures cu livrare în iunie au încheiat tranzacţiile au închis la 25,58 dolari barilul, iar marţi au scăzut cu 24%, la 19,33 dolari pe baril, cel mai redus nivel atins din februarie 2002.

Preț scăzut de pandemie și războiul comercial

Stocurile de petrol au crescut săptămâni de-a rândul, după eşecul Arabiei Saudite şi al Rusiei, de la începutul lunii martie, de a încheia un acord de extindere a reducerilor livrărilor de petrol, pe fondul agravării pandemiei de coronavirus. Ulterior, pandemia a dus la scăderea cererii de petrol cu circa 30% la nivel mondial. La începutul lunii aprilie, OPEC şi aliaţii săi, inclusiv Rusia, au anunţat un nou acord de reducere a producţiei de petrol cu aproape 10% din oferta globală. Dar în contextul blocajului economic major provocat de pandemie, măsura este insuficientă.

Agenţia Internaţională pentru Energie a avertizat în raportul său lunar că cererea de petrol din aprilie ar putea fi cu 29 de milioane de barili pe zi mai mică faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un nivel care nu a mai fost întâlnit din 1995.

România, la mâna OMV Petrom

Pe acest fond, industria petrolieră din România pare desprinsă dintr-un alt film și asta pentru că principalul producător, OMV Petrom, are și extracție, și rafinare și distribuție, lucrând astfel integrat și dictând piața. Acest lucru a fost recunoscut de ministrul Economiei, Virgil Popescu, care a susținut că România este afectată doar marginal de această situație, fiind încă importator net de petrol.

Compania OMV Petrom produce aproximativ patru milioane de barili de țiței pe an, în timp ce consumul României în ani normali este de 10-11 milioane de barili. În această perioadă, din cauza pandemiei, consumul de produse petroliere a scăzut cu aproximativ 30%, ceea ce a dus la o reducere a importurilor. Mai mult, rafinăria de la Petromidia, cea care prelucra țițeiul de import, este într-o revizie tehnică de o lună şi jumătate, astfel că benzinarii se aprovizionează de la rafinăriile Petrom, adică din producția internă. „Nu am oprit sondele ca să avem această problemă cum au americanii”, a spus, la Digi24, Virgil Popescu.

În opinia sa, pe un termen scurt, această situaţie nu ne afectează. „Pentru mine, faptul că preţul petrolului scade nu e neapărat un lucru bun, faptul că scade preţul la pompă te ajută pe moment, dar nu este un semnal vis-á-vis de revenirea economiei globale şi naţionale, a argumentat ministrul Economiei.

Ieftiniri insesizabile la benzinăriile din Botoșani

În tot acest context, La Botoșani, ca de altfel în întreaga țară, prețurile combustibililor la pompă păstrează o oarecare constanță de aproximativ trei săptămâni, de când și-au încetinit și chiar oprit scăderea. Plafonarea prețului la combustibili de către Cabinetul Orban, în sensul că pe timpul stării de urgență benzinarii să nu poată urca prețurile, chiar dacă piața internațională dictează acest lucru, i-au determinat pe aceștia să nu și mai ajustate prețurile ori să o facă într-o marjă marginală, astfel încât să poată contracara o eventuală scumpire a petrolului.

Așa se face că miercuri dimineață, la Botoșani, prețul benzinei standard era sub 4,5 lei/litru. Cea mai ieftină benzină se putea cumpăra la Lukoil – 4,38 lei/litru și apoi de la Petrom, 4,41 lei/litru, în timp ce la Socar aceasta costa 4,44 lei/litru. La Rompetrol prețul era de 4,45 lei/litru, iar la Mol – 4,47 lei/litru.

Aceeași situație se înregistra și la prețul motorinei standard, care oscila între 4,61 lei/litru (Lukoil) și 4,69 lei/litru (Mol). La Petrom, motorina se comercializa cu 4,63 ei/litru, la Socar prețul era de 4,64 lei/litru, în timp ce la Rompetrol un litru costa 4,67 lei.

Prețurile sunt cam aceleași cu cele de săptămâna trecută, diferențele fiind de maxim cinci bani pe litru la unele stații de combustibili.

+3 -2
se încarcă...