Fermierii cer sprijinul guvernului

♦ Reprezentanții a opt asociații ale agricultorilor au trimis o scrisoare deschisă Președinției, Guvernului și Parlamentului
♦ Fermierii solicită autorităţilor programe de investiţii în pieţe de desfacere pentru produsele agroalimentare româneşti.

0

După 30 de ani de lipsă de viziune pe termen mediu şi lung în agricultură şi în industria alimentară din România, a venit timpul pentru schimbarea orientării programelor de investiţii către generarea de pieţe de desfacere pentru produsele agroalimentare româneşti, atrag atenţia asociaţiile şi producătorii de alimente, într-o scrisoare deschisă transmisă Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Nimeni nu ne ascultă”

Semnatarii documentului susţin că autorităţile nu au nicio reacţie, „mai ales din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, instituţie în care, astăzi, pe lângă ministru activează nu mai puţin de cinci secretari de stat”. „Agricultura românească traversează o perioadă foarte grea, pe fondul crizei economice generate de pandemia de coronavirus, care se suprapune peste o secetă fără precedent în ultimii 30 de ani. În ciuda apelurilor disperate făcute de fermieri şi reprezentanţii industriei alimentare, niciun Guvern, în afară de promisiuni, nu a luat cu adevărat măsuri concrete pentru a aduce agricultură la locul pe care îl merită. Agricultura României reprezintă baza aprovizionării cu materie primă pentru industria alimentară. Astăzi, când vorbim despre nevoile agriculturii, despre o criză a alimentelor la nivel mondial, marile schimbări pe care le cerem de peste 25 de ani nici nu sunt luate în consideraţie. Nimeni nu ne ascultă, nimeni nu doreşte un dialog constructiv atât de necesar celor două sectoare de activitate care pot produce hrană pentru populaţia României şi o cantitate mare pentru export (…) După 30 de ani de lipsă de viziune pe termen mediu şi lung, considerăm că a venit timpul pentru schimbarea orientării programelor de investiţii către generarea de pieţe de desfacere pentru produsele agroalimentare româneşti”, avertizează cele opt asociaţii şi federaţii din domeniul agricol, semnatare ale scrisorii citate.

Terenuri agricole acaparate de rechinii imobiliari

Potrivit documentului, în prezent, există terenuri agricole distruse de secetă sau scoase din circuit prin deciziile multor consilii ale primăriilor, „vândute ulterior dezvoltatorilor imobiliari”. „Vorbim despre lipsa sprijinului financiar, vorbim despre problemele fermierilor care cultivă plante tehnice sau ale legumicultorilor, despre cei care se ocupă de zootehnie, despre dezinteresul pentru refacerea sistemului de irigaţii. Nimeni nu face nimic, chiar dacă subvenţiile noastre sunt mai mici decât ale colegilor noştri fermieri din Germania, Franţa, Olanda etc., sau atunci când migraţia forţei de muncă în ţările vestice se face fără nicio protecţie. Cu toţii ne plângem despre existenţa acestor probleme în România şi, mai mult, despre absenţa unui program de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung, despre o intervenţie în situaţia de criză din acest an, de toate acestea fiind responsabilă întreagă clasa politică”, se arată în apelul comun.

Propunerile fermierilor

Grupul de Iniţiativă menţionează că apelul transmis autorităţilor cuprinde o parte importantă de măsuri ce trebuie discutate şi luate imediat, printre care se află: implicarea clasei politice într-o campanie pentru susţinerea producătorilor români în următorii ani; urgentarea finanţării înfiinţării fermelor de reproducţie în sectorul porc; urgentarea finanţării înfiinţării fermelor de reproducţie în sectorul pasăre; acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol; continuarea reabilitării urgenţe a sistemelor de irigaţii şi punerea lor în funcţiune; aprobarea în regim de urgenţă a Legii Camerelor Agricole, precum şi acordarea de credite fără dobândă pentru materia primă şi salariile angajaţilor din industria alimentară.

De asemenea, se solicită modificarea în regim de urgenţă a Legii nr. 62/2011, republicată, Legea Dialogului Social, cu consultarea reprezentanţilor patronatelor şi sindicatelor de tip federativ. „Mediul privat nu mai poate avea reprezentativitate şi nu mai poate încheia Contracte Colective de Muncă, multe dintre prevederi fiind contradictorii, reprezentând motiv de refuz al negocierii drepturilor şi obligaţiilor angajaţilor”, susţin asociaţiile de profil.

Reprezentanţii fermierilor apreciază că este nevoie de sprijinirea sectorului bovine de carne printr-un program naţional de înfiinţare a fermelor, cu predilecţie în zona de deal şi munte utilizând, în acest fel, cele aproape 4,5 milioane hectare de pajişti. În plus, în viziunea acestora, sprijinirea sectorului ovine pentru comercializare pe pieţele externe, inclusiv în viu şi finanţarea construirii unui abator de mare capacitate pentru exportul de carne în stare proaspătă reprezintă o altă măsură ce trebuie avută în vedere.

Supermarketurile acuzate de dictatură

Intervenţia Guvernului pentru a pune capăt abuzurilor practicate de supermarketuri. De exemplu, preţul cărnii de pasăre la poartă abatoarelor a scăzut cu 30%, dar această scădere nu se reflectă şi la raft în supermarket; Acordarea de sprijin financiar pentru micii fermieri din sectorul legumicol, în cuantum/valoare de 75% din valoarea preţului de cost al producţiei, în baza standardului de cost; Stimularea, în mod expres, a sectorului de legume protejate în sere şi solarii, atât pentru suprafeţele existente prin măsură de sprijin cuplat, cât şi prin investiţii pentru extinderea lor, în principal în formă asociativă; Stimularea suprafeţelor ce produc materii prime destinate industrializării, cu precădere pentru realizarea produselor din roşi”, se arată în scrisoarea deschisă.

Pe lista măsurilor şi propunerilor se mai regăsesc: susţinerea producţiei interne de cartof pentru consum (ajunsă la sub 25.000 de hectare, în 2019), simplificarea legislaţiei referitoare la munca sezonieră, promovarea unei legi pentru stimularea angajării forţei de muncă în agricultură, acvacultură, silvicultură, industria alimentară şi cercetarea agricolă (inclusiv pentru zilieri), prin acordarea unui sprijin financiar angajatorilor de până la 35% din salariul mediu brut, în funcţie de calificare, respectiv stimularea producţiei de sfeclă de zahăr şi de zahăr realizate în ţară, pentru a reduce cheltuielile de valută cu importurile de zahăr.

+4 -0
se încarcă...