Prăbușire economică istorică pentru România

♦ Criza provocată de măsurile luate pentru combaterea pandemiei de Covid-19 a dus la o scădere economică fără precedent.

0
În ciuda declarațiilor optimiste ale ministrului Finanțelor, Florin Cîțu, analiștii independenți atrag atenția că greul încă nu a trecut, urmând ca iarna să se atingă vârful crizei economice.

Economia României a consemnat un declin de 12,3% în trimestrul doi al acestui an comparativ cu primul trimestru, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Faţă de trimestrul II a anului trecut, scăderea Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 10,5%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier.

În primele şase luni ale acestui an, economia României a scăzut cu 3,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe serie ajustată sezonier, şi cu 4,7% pe serie brută.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, a anunţat că şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit estimările referitoare la evoluţia economiei în acest an, astfel că în prezent instituţia estimează o contracţie în creştere la 3,8%, faţă de 1,8% anterior.

Comisia Europeană nu este atât de optimistă

Conform previziunilor economice din vara acestui an, publicate de Comisia Europeană, PIB-ul României va înregistra o scădere semnificativă, de 6%, în 2020, un nivel similar cu cel previzionat în mai de Executivul comunitar. Pentru 2021, Comisia Europeană estimează un avans al PIB-ului României de 4%, faţă de o creştere de 4,2% prognozată în mai.

Riscurile la adresa perspectivelor de creştere ar putea fi revizuite în sens negativ, avertizează Comisia Europeană. Un al doilea val de infecţii în România sau la unul dintre principalii parteneri comerciali ai săi ar putea întârzia redresarea economiei. În plus, un factor important este modul în care autorităţile rezolvă temerile privind traiectoria fiscală de dinainte de pandemie, care, dacă nu va fi rezolvată, ar putea afecta în cele din urmă încrederea investitorilor, ar putea duce la costuri de finanţare mai ridicate şi la o creştere mai lentă, se arată în raportul publicat de Comisia Europeană.

România, printre țările cele mai afectate

În trimestrul doi din 2020, încă marcat de măsurile de izolare din majoritatea statelor membre UE pentru a stopa răspândirea pandemiei coronavirus, PIB-ul a înregistrat un declin de 12,1% în Zona Euro şi de 11,7% în UE, comparativ cu precedentele trei luni, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Acestea sunt cele mai semnificative scăderi de când se publică datele, respectiv 1995. În primul trimestru din 2020, PIB-ul a înregistrat un declin de 3,6% în Zona Euro şi de 3,2% în UE, comparativ cu precedentele trei luni.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul II din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (-18,5%), Ungaria (-14,5%), Portugalia (-13,9%), Franţa (-13,8%), Italia (-12,4%) şi România (-12,3%), iar cel mai redus în Lituania (-5,1%) şi Finlanda (-3,2%).

De asemenea, în trimestrul doi din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, zona euro a înregistrat o scădere de 15% şi UE un recul de 14,1%, după un declin de 3,1% şi, respectiv, 2,5%, în primele trei luni din 2020. Sunt de asemenea cele mai semnificative scăderi de când se publică aceste date, respectiv 1995.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul doi din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cel mai sever declin a fost în Spania (-22,1%), Franţa (-19%) şi Italia (-17,3%), iar cel mai redus în Finlanda (-5,2%) şi Lituania (-3,7%).

Redresarea economică, incertă

Viteza şi traiectoria redresării economiei sunt incerte, depinzând de evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, precum şi de reacţia economiei la stimulii fiscali şi cei monetari, potrivit minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR).

Referitor la viitorul poziţiei ciclice a economiei, s-a arătat că noile evaluări reconfirmă amplitudinea declinului economic anticipat pentru anul curent, evidenţiind şi o redresare relativ mai viguroasă a economiei în 2021, pe fondul relaxării treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, dar şi al influenţelor venite din programele guvernamentale de sprijin şi din condiţiile monetare, alături de efectele refacerii treptate a cererii externe. Perspectiva face probabilă închiderea ceva mai alertă a deficitului consistent de cerere agregată deschis brusc în trimestrul II şi revenirea gap-ului PIB în teritoriul pozitiv chiar de la începutul anului 2022, uşor mai devreme decât s-a anticipat anterior. Viteza şi traiectoria redresării economiei sunt totuşi incerte, depinzând de evoluţia pandemiei şi a măsurilor restrictive asociate, precum şi de reacţia economiei la stimulii fiscali şi cei monetari, au conchis membrii Consiliului”, menţionează sursa citată.

Potrivit BNR, s-a observat că reacutizarea recentă a pandemiei este de natură să sporească pe termen scurt incertitudinile asociate consumului gospodăriilor – anticipat să recupereze în trimestrul III aproape jumătate din contracţia suferită în precedentele trei luni, dar să crească gradual ulterior, pentru a reveni în 2021 în teritoriul pozitiv, ca dinamică anuală.

BNR mai precizează că situaţia epidemiologică curentă amplifică şi incertitudinile privind evoluţia viitoare a investiţiilor, a căror redresare se anticipează a fi ceva mai alertă decât se prezuma anterior, atât în semestrul II, după contracţia masivă din trimestrul II, cât şi pe parcursul anului viitor, inclusiv în contextul programelor guvernamentale iniţiate sau aprobate în ultima perioadă.

Cresc prețurile pe finalul anului

BNR menţionează că uşoara ajustare ascendentă a ratei anuale a inflaţiei din semestrul II 2020 este atribuibilă acţiunii factorilor pe partea ofertei, reflectând mai ales efecte de bază şi corecţia ascendentă a cotaţiei petrolului.

Conform băncii centrale, acţiunea se anticipează a fi mai temperată decât în evaluările anterioare, dată fiind ieftinirea începând cu 1 iulie 2020 a energiei electrice, dar şi a gazelor naturale, în contextul liberalizării pieţei acestora, care ar putea fi chiar mai pronunţată decât cea previzionată, au observat unii membri ai Consiliului. În schimb, influenţe peste aşteptări de sens opus s-a considerat că pot veni din perturbaţii în lanţuri de producţie/aprovizionare, precum şi din costuri asociate măsurilor de prevenire a infecţiilor, dar şi din performanţe mai slabe ale unor culturi agricole şi din comportamentul de stabilire a preţurilor al unor agenţi economici – toate de natură a afecta evoluţia inflaţiei de bază.

+3 -0
se încarcă...