O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Marius ILINCARU
editor

Două ferme uriaşe din Balta Brăilei, de la Gropeni şi Tichileşti, care împreună totalizau aproximativ 175.000 de porci, au pierdut la sfârşitul săptămânii trecute bătălia cu pesta porcină africană. Acum, efectivele de animale sunt sacrificate şi incinerate. O pierdere uriaşă pentru cei doi oameni de afaceri, care şi-au văzut afacerile ruinate, pentru angajaţii lor care rămân pe drumuri, dar şi pentru economia românească, mai ales că ferma de la Gropeni era a doua ca mărime din Europa.
Cauzele sunt multiple, iar vinovaţi, pe lângă autorităţile care au minimizat la început pericolul pestei porcine africane, sunt şi fermierii care s-au crezut intangibili.
În ultimii ani, ferma de la Tichileşti, deţinută de fostul preşedinte al Patronatului Cărnii din România, a avut mari probleme pentru că funcţiona ilegal, mai exact fără autorizaţiile de mediu, pentru că a fost prinsă deversând dejecţiile de la animale în Dunăre. Ce sursă mai periculoasă de transmitere a virusului pestei porcine africane în aval pe Dunăre ar putea exista?
Apoi, la începutul lunii, în plină epidemie de pestă porcină africană, locuitorii din Galaţi şi Brăila fotografiau zilnic animale moarte care pluteau pe apă. Poate că aceste animale nu căzuseră victime pestei porcine africane, dar cine ştie. Chiar şi şeful DSVSA Brăila, Gicu Drăgan, crede că virusul a ajuns la Tichileşti şi la Gropeni din apa Dunării, de unde se aprovizionau cele două ferme. În aceste condiţii, cei doi mari fermieri care nu au respectat măsurile minime de biosecuritate, în condiţiile în care judeţul era bântuit de molimă, nu cumva îşi merită soarta?
Sigur vor curge lacrimi de crocodil şi se vor căuta vinovaţi oriunde în altă parte, dar ei nu au nimic să-şi reproşeze?
Ferma de la Gropeni, care avea 140.000 de porci, era în insolvenţă. Pesta porcină ar putea însemna falimentul pentru această afacere, dar totodată despăgubirile pe care le va obţine de la stat ar putea constitui o nouă oportunitate de relansare în afaceri. Dar cine ştie ce e în bilanţul contabil, cât de mari sunt datoriile?
Dar să lăsăm deoparte scenariile.
Alte întrebări se nasc şi asupra modului cum acţionează autorităţile. Aud peste tot că nu este vaccin şi antidot pentru pesta porcină, dar tot se recomandă dezinfectarea maşinilor când se trece prin zonele cu focare de pestă porcină. Păi, cu ce să se facă dezinfectarea? Nu cumva cu o apă chioară, ineficientă, aşa ca pe vremea gripei aviare, o afacere de milioane de euro girată de ministrul Agriculturii din acele timpuri, Gheorghe Flutur?
Apoi, înţeleg că s-a recomandat îngroparea porcilor răpuşi de pesta porcină. Virusul pestei porcine africane este rezistent şi poate supravieţui până la 10 zile în fecalele animalelor infectate, până la şase luni în carnea neprelucrată termic şi chiar ani de zile în carnea congelată. Prin îngroparea animalelor bolnave, nu cumva se prelungeşte evoluţia bolii în acele zone?
Apoi, ar trebui să se explice de ce animalele sănătoase sacrificate din focarele de pestă porcină nu sunt industrializate, carnea lor prelucrată termic pentru a distruge virusul şi băgate în consumul populaţiei, mai ales că această boală nu se transmite la om? Nu s-ar limita dezastrul economic? Sunt cumva alte interese ascunse?
Sunt întrebări de bun simţ, la care autorităţile ar trebui să dea răspunsuri, pentru că altfel riscăm ca peste inconştienţa de care au dat dovadă în tratarea primelor focare de pestă porcină africană să ne afundăm în prostie.

se încarcă...
10 VOTURI - MEDIE: 5,00
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...