Cine va plăti campaniile electorale

0

Virgil COSMA
jurnalist

Ministerul de Finanțe a anunțat oficial, marți dimineața, cifrele rectificării bugetare. Educația va fi marea cenușăreasă, dar se vor face tăieri și de la transporturi, mediul de afaceri, agricultură, cercetare și de la aparatul plătit să acceseze și să cofinanțeze lucrările din fonduri europene. Toți banii rezultați din aceste diminuări vor fi îndreptați, prin PNDL, spre baronii locali ai PSD. Șefimea PSD ar nevoie ca de aer de mobilizarea activului din teritoriu pentru următoarele două runde de alegeri. Așadar, o metodă prin care banii să ajungă la ai lor și ulterior la partid. Fiindcă deja știm cu toții ce înseamnă PNDL: cârpeli pe drumuri județene, podețe, lucrări superficiale, de fațadă, toate supraevaluate de câte trei-patru ori.

În fapt, lista celor cărora li se taie din fonduri, este mult mai lungă. În afara domeniilor menționate mai sus, două treimi dintre ordonatorii de credite pierd sume importante față de bugetele aprobate inițial. Ca să înțelegem mai bine de unde vine acest cutremur instituțional, trebuie să ne reamintim de prăpăstiile perorate de condamnatul Vâlcov, „geniul financiar” al guvernului marionetă al lui Dragnea. Între Crăciun și Anul Nou, Vâlcov a decretat cu de la sine putere că deficitul pe anul 2018 va fi de 2,92%, deși datele urmau să fie disponibile abia cu 45 zile mai târziu. A doua zi, senatorul PNL Florin Cîțu spunea că are informații din ministerul de Finanțe că slujbașii de acolo tocmai sunt puși la falsificarea datelor. A treia zi, ministrul Finanțelor Teodorovici afirma la televizor că Florin Cîțu e ”un imbecil”. După șapte luni, constatăm – noi, pe buzunarele noastre, guvernul prin această rectificare – că senatorul liberal a avut dreptate.

Peste toate, au inventat o Comisie Națională de Prognoză, subordonată direct premierului, care este în realitate un fel de guvern paralel, cu puteri mult peste ceea ce îi arată titulatura. Acest organism, căpușă pe executiv, aruncă iresponsabil cu tot felul de cifre vădit contradictorii, imposibil de verificat, dar pe care se bazează întreaga așa zisă politică economică a grupului de habarniști cocoțat la comandă. Ca un exemplu: în septembrie 2017, estimarea de creștere economică pentru 2018 era de 4,5%, însă CNP pompează estimarea estimarea la 5,5%, apoi chiar la 6,1%, astfel încât să poată fi umflate cifrele pe bugetul din 2018. Un an mai târziu, același CNP reface estimarea pe 2018 la 4,5%, cât fusese inițial. Ar fi de râs dacă nu ar fi penal, sau ar trebui să fie, fiindcă joaca de cifrele nu înseamnă niște hârtii măzgălite la comandă politică ci speranțele oamenilor puse în fiecare sumă anunțată oficial pentru investiții, salarii și pensii. Or, fiecare punct din cele de mai sus, aruncate de-a valma de impostori, înseamnă miliarde de euro.

Care sunt consecințele acestui dezmăț politic? Voi încerca să enumăr doar câteva: nu a început nicio investiție de anvergură în România; cele patru spitale regionale s-au evaporat în tărâmul poveștilor; nici vorbă de promisa digitalizare a administrației, fiscului și justiției; necesara reformă a programelor de sănătate rămâne un vis; țara cu cea mai mare creștere în ultimii ani se împrumută, în continuare, la cele mai mari dobânzi de pe piață, cu o viteză amețitoare; marile proiecte cu bani europeni au fost ocolite cu strășnicie, fiindcă nu pot fi dijmuite, pentru a face loc combinațiilor locale dintre coaliția de guvernământ și clientelă. Așadar, această rectificare confirmă, menține și consolidează toate aceste clivaje grave din economie și din societate.

Ce pretinde guvernul că se va întâmpla? Că va fi diminuat deficitul, că vor crește veniturile bugetului general consolidat (adică acela care cuprinde și bugetele autorităților locale cât și pe cele ale salariilor și pensiilor) și că vor fi asigurate sumele necesare pentru proiectele de investiții aflate în derulare. De asemenea, că sunt asigurate sumele pentru finalizarea procesului de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule. Dar și că alocațiile pentru bugetele locale precum și cele prin PNDL vor crește semnificativ. În cea mai mare parte, sunt doar vorbe.

În realitate, la începutul acestui an primarii au criticat dur guvernul Dăncilă pentru că le-a tăiat bugetele, iar premierul, confruntat cu o adevarată revoltă în partid, le-a promis că la rectificare la va da înapoi o parte din banii luați prin legea bugetului. În plus, ministerul de finanțe anunță că s-a majorat cu 400 milioane lei pentru plafonul de împrumuturi și trageri pentru unitățile administrativ teritoriale. În traducere: „dacă nu vă ajunge cât vă dăm, mai împrumutați-vă și voi” Cine va plăti împrumuturile pentru lucrări aranjate în parteneriate public-privat incontrolabile? Cetățenii din localitățile respective.

Rectificare înseamnă, conform DEX, îndreptare, corectare. Or, această așa zisă rectificare de buget îmi pare o contorsionare a unei lucrări și așa croită strâmb. O accentuare a decalajelor bugetare în așa fel încât coaliția de guvernământ să poată mobiliza, din banii rezultați, fonduri și oameni în cele două campanii electorale care urmează. Adică să le plătim noi, toți.

Deja ai votat!
se încarcă...