Ciprian MITOCEANU
scriitor
După aproape o lună de la declanşarea controlului de la Spitalul din Săveni, cei de la Direcţia de Sănătate Publică s-au gândit că e cazul să facă publice nişte concluzii. De regulă nu se prea întâmplă aşa ceva, dar trebuie să avem în vedere faptul că pomenitul control a avut loc după intervenţia ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, care a ţinut să demonstreze cetăţeanului că şi-a luat rolul în serios şi chiar vrea să descâlcească iţele morţii primarului de Vorniceni, Toader Leampăr, care a decedat la puţin timp după ce a ajuns la Spitalul Săveni. Unde nu a avut parte de niciun fel de îngrijiri medicale – se ştie deja, iar cazul a devenit viral.
Camera de gardă era închisă, în condiţiile în care un medic era în concediu, iar celălalt îşi terminase programul. Iar dacă mai adăugăm şi faptul că unul dintre cei doi medici este pensionar, obţinem un tablou cât se poate de grăitor despre ceea ce reprezintă sănătatea în România.
Spitalul din Săveni nu reprezintă un caz special sau izolat. E cât se poate de reprezentativ pentru ceea ce se numeşte astăzi sistemul de sănătate public din România. Practic, doar clădirea poartă numele de spital pentru că în rest… Restul îl ştim cu toţii prea bine. Dotările lipsesc în cea mai mare parte, iar ceea ce există ar trebui mai degrabă depozitat la muzeu. În multe spitale din Româniase lucrează cu tehnică depăşită, care era considerată ultimul răcnet pe timpul lui Dej. În depozitele farmaceutice ale acestora bate vântul, pacienţii fiind nevoiţi să-şi cumpere medicamentele pentru tratamente de pe unde se pricep şi de pe unde pot.
Şi, ca şi cum nu ar fi de ajuns, spitalele din România sunt într-o acută criză de personal. Tot mai mulţi medici – chiar şi dintre cei care mai avut doar câţiva ani până la pensie – se lasă atraşi de mirajul străinătăţii, în ciuda faptului că premierul de paie şi, până mai ieri, Strategul de la Rahova, se tot laudă că le-au mărit salariile. Au crescut salariile, e drept, dar nu pentru toată lumea. Un absolvent de Medicină are de aşteptat ceva ani până să vadă cum arată un salariu adevărat. Şi salariile majorate nu pot să suplinească restul lipsurilor din sistem.
Oricât de bun ar fi un medic, oricât de implicat şi de pasionat, dacă nu dispune de tehnica necesară – de unde dotări de ultimă generaţie în condiţiile în care de multe ori nu are la dispoziţie nici măcar dezinfectant? – nu poate face decât să asiste neputincios la drama din faţa lui.
Lipsuri sunt la toate capitolele, în ciuda faptului că statul are grijă să reţină cetăţeanului o parte importantă din salariu pentru sănătate. Şi se pare că va mai trece ceva apă pe Sitna până când se va remedia ceva. Cei de la Direcţia de Sănătate Publică au făcut nişte constatări şi au dispus o amendă de cinci mii de lei pentru nerespectarea reglementărilor legale privind munca în schimburi, a timpului de muncă şi a pauzelor. Nu cred că la DSP nu se ştia de situaţia existentă la Săveni înainte de tragicul deces al primarului de Vorniceni. Se ştia foarte bine, dar realitatea a fost ignorată pe principiile lui „timpul trece, leafa merge” şi „poate n-o să se întâmple în timpul mandatului meu”. Dar s-a întâmplat şi a fost nevoie de ceva activitate, mai ales că doamna ministru a cerut lămuriri. S-a dat amenda şi s-au stabilit termene de remediere pentru ceva ce niciodată nu o să fie remediat. Nu din rea voinţă, ci din cauza lipsurilor din sistem. Practic, situaţia de la Săveni era cunoscută în tot judeţul. Lipsă de personal, lipsă de dotări. Cei doi medici de acolo se descurcau şi ei, încercând să menţină o secţie pentru că cei de la minister au decis cândva ceva şi mai apoi nu i-a interesat nimic. Băieţi, aveţi Unitate de Primire Urgenţe, ce vă mai trebuie altceva?
S-au făcut constatări, s-a dat amendă, s-au stabilit termene de remediere şi… şi nimic mai mult. Cum spuneam, mă îndoiesc că cei care au aplicat sancţiunile nu ştiau ce se întâmplă acolo. Dar s-a închis un dosar, cum se spune în limbaj poliţienesc. Cineva a fost găsit vinovat, a fost taxat şi gata, s-a terminat. Până la următoarea nenorocire putem sta liniştiţi, nu se mai repetă. Şi cei responsabili speră ca până atunci să mai treacă ceva timp până ca degetul acuzator să fie îndreptat spre ei. Memoria colectivă e scurtă. Şi până la alegeri au mai rămas puţine luni.
