Întoarcerea fiului risipit – Ciprian MITOCEANU, scriitor

0

Gata, au trecut şi alegerile locale. Cu rezultatele deja cunoscute. Au existat ceva surprize – cel puţin la Botoşani au fost Surprize-Surprize, deoarece liberalii au pierdut atât Primăria municiului reşedinţă de judeţ, cât şi preşedinţia Consiliului Judeţean. S-a întâmplat şi la case mai mari. Firea a pierdut Capitala în favoarea lui Nicuşor Dan. Imediat după închiderea urnelor, Ludovic Orban s-a grăbit să vorbească despre victoria istorică a liberalilor, ignorând faptul că a fost vorba de o colaborare cu USR. N-a stat să le mulţumească useriştilor, ci a tot tras cu victoria liberală.

Dacă ţinem cont că în teritoriu cei de la USR au reuşit să smulgă primării reprezentative atât de la liberali, cât şi de la pesedişti, putem vorbi despre alţi câştigători ai alegerilor. Până la urmă vorbim de o forţă politică tânără, care a reuşit să progreseze vizibil. Astfel, USR a câştigat Timişoara, condusă până mai ieri de liberalul Robu. Tot de la liberali au smuls şi Braşovul. La Iaşi le-a lipsit foarte puţin să-l învingă pe Chirica, pesedistul liberal. Alianţa PNL-USR a pus capăt domniei lui Oprişan în Vrancea.

Un duş rece pentru toată lumea. Liberalii au realizat că simpatia politică adunată pe vot negativ s-a cam risipit în lunile cât s-au aflat la guvernare şi li s-a cam cerut să transforme în fapte promisiunile făcute cât timp s-au relaxat în confortul opoziţiei. La rândul lor, pesediştii au constatat că vechea şmecherie cu retrasul în opoziţie înainte de alegeri nu prea mai funcţionează. Electoratul li s-a subţiat şi cei care întorc spatele liberalilor privesc spre USR. Categoric, sunt în criză şi, dacă nu iau măsurile necesare, au toate şansele să devină partid istoric din toate punctele de vedere. Până şi pesediştii şi-au dat seama de asta.

Discuţia dintre Victor Ponta şi Marcel Ciolacu, purtată la puţin timp după închiderea urnelor şi anunţarea exit-poll-urilor, nu prea lasă loc la intrepretări. Chiar dacă, aparent, cei doi s-au cam contrat, ideea (mai degrabă certitudinea) unor viitoare discuţii a rămas în picioare. „Am fost unul dintre cei care am susţinut o stângă unită, dar nu puteam să negociem parlamentarele în timpul jocului de la locale. (…) Cred că cel mai bine ar fi fost să ne aliem împreună. Poate o să avem în viitor mai multă înţelepciune, dacă domnul Ponta doreşte să facem o fuziune, cu mare plăcere”. Marcel Ciolacu dixit. „Ar putea să vă ajute să vă numiţi Pro România”. Evident, acesta este Victor Ponta.

Acel Victor Ponta care a plecat din PSD pentru că a fost marginalizat de Dragnea şi fidelii acestuia. Fără doar şi poate, Ponta are carismă de lider, acea carismă care le cam lipseşte celor care se ocupă de destinele PSD, astfel nu e de mirare că vulpoiul de Dragnea s-a grăbit să-l tragă pe linie moartă. Însă Ponta a ales, aparent, să-şi croiască alt drum. Şi-a înfiinţat propria formaţiune politică şi aceasta a crescut uluitor de repede, obţinând un scor acceptabil la alegerile pentru Parlamentul European. Totuşi, n-a uitat niciodată de unde a plecat şi a tânjit după momentul în care cei de acasă îl vor implora să revină.

Astfel, din discursul lui Ponta au lipsit totdeauna atacurile directe la PSD. PSD nu e un partid rău; doar câţiva oameni sunt răi pe acolo. Acum Marele Om Rău e la păstrare. Dintre ciracii acestuia, doar Olguţa Vasilescu se poate lăuda că a reuşit să dea lovitura. Au avut de câştigat şi dintre cei care s-au dezis de Dragnea de îndată ce acesta a devenit din Comandand, Condamnat. Cu alte cuvinte, oamenii răi din PSD s-au cam terminat. Fără doar şi poate, Gabriela Firea va plăti cu eliminarea din prim-planul vieţii de partid pierderea Capitalei, în condiţiile în care a fost favorizată de sistemul de majoritate relativă şi intervenţia „căpitanului” Băsescu, o epavă politică care încă mai are un cuvânt de spus.

Rezultatele alegerilor locale i-au pus pe gânduri pe pesedişti. La modul cel mai serios. Ori îşi reactualizează strategia politică, ori vor avea soarta PNŢ-ului. Disperarea împinge la gesturi extreme. Până nu demult cei de la PSD declarau că nu există uşi deschide pentru Ponta. Însuşi Ciolacu, cel atât de dispus la conciliere şi eventual fuziuni declara celor care n-aveau altceva mai bun de făcut decât să-l asculte că Ponta nu are ce căuta în PSD – ianuarie 2020. Asta în condiţiile în care era dispus la negocieri cu formaţiunea fostului premier pentru o stângă unită. Cu ceva luni mai devreme fusese categoric împotrivă.

Însă vremurile s-au schimbat. Situaţiile extreme cer măsuri extreme pe care pesediştii nu vor ezita să le aplice. Bate vânt de rebranduire peste PSD şi marile speranţe se îndreaptă spre fiul risipit cu atâta inconştienţă de Dragnea. Acum Dragnea se află acolo unde-i este locul, poarta cetăţii s-a deschis larg înainte să fie dărâmată. Viitorul capătă nuanţe roz. Fiul risipit e pe cale să revină acasă. Şi n-o să se întoarcă cu mâna goală.

 

+10 -1
se încarcă...