Fumul paravanului mediatic creat de derapajul sexist și misogin marca George Buhnici a început să se risipească, astfel că se poate discuta despre lucruri cu adevărat importante, însă ce rost are? Da, ce rost are, ca jurnalist, să scoți la iveală corupția și incompetența puternicilor zilei, cât timp eforturile tale sunt privite cu scârbă nu doar de cei pe care-i deranjezi, cât mai ales de cei care ar trebui să se revolte în urma dezvăluirilor? Tâmpenia scoasă pe gură de un individ cu oarecare notorietate publică a stârnit ditamai valul de reacții – un foc întreținut cu bună știință de jurnalismul de partid – în timp ce plagiatul premierului a fost trecut cu vederea. Știe cineva cine este Karl-Theodor zu Guttenberg? Prin 2011 era ministru federal al Apărării în Germania, dar și-a dat demisia după ce în teza sa de doctorat au fost descoperite numeroase fragmente pe care apucaseră să le scrie alții înaintea lui. Cu alte cuvinte, se întâmplă și pe la case mai mari, numai că pe acolo plagiatul e luat în serios. Karl-Theodor zu Guttenberg a revenit în politică în 2017, dar mai mult la nivel de discurs. Nu se știe ce anume îi rezervă viitorul, însă pentru moment plagiatul e pentru individ piatra de moară care-i limitează opțiunile. Mda, s-a întâmplat în Germania, nu la noi. La noi Guvernul s-a grăbit să desființeze instituțiile care ar putea să-l deranjeze pe Ciucă. Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a fost desființat prin reorganizare. Documentul necesar are aprobarea oficială a președintelui Iohannis, așa că nu trebuie să avem așteptări optimiste.
Furtul intelectual nu mai este furt. Nu deranjează pe nimeni, ba dimpotrivă. Nu putem lua măsuri deoarece riscăm să lăsăm armata fără cei mai destoinici comandanți. Cum să facem asta în contextul actual? Mai bine le dăm peste bot celor care n-au ce face și destabilizează țara. La vremea potrivită, numitul Mirel Curea, a dat de înțeles că dezvăluirile Emiliei Șercan au fost orchestrate de la Moscova, cei de acolo încercând astfel să saboteze NATO. Dacă dezvăluirea ar fi dus la demisia firească a premierului Ciucă, NATO ar fi rămas fără unul dintre cei mai destoinici comandanți.
Mai mult sau mai puțin legat de plagiatul premierului, șefii Academiei de Poliție care au amenințat-o pe Emilia Șercan au primit pedepse cu suspendare. Pentru șantaj, nu pentru amenințări cu moartea, deși în mesajele trimise jurnalistei era pomenită soarta Elodiei. Cu alte cuvinte, încadrare juridică mai blândă, pedeapsă de toată jena. Asta în condițiile în care nu vorbim despre găinari care au pomenit ceva de moarte la nervi. Știu cazuri concrete în care cetățeni care doar au spus ceva de luat gâtul și-au furat-o mai grav de la justiție. Vorbim de șefii Academiei de Poliție, indivizi care ar trebui să fie exemple de cinste și profesionalism. Ți-ai găsit… Numai faptul că au ajuns șefi spune ce e de spus despre ei. Într-o țară cu guvernanți corupți și analfabeți nu poți ajunge la vârf pășind pe cărări cinstite. Iar Iacob și Marcoci au dovedit asta cu prisosință, comportându-se asemenea gangsterilor pe care trebuiau să-i prindă. Justiția, oarbă și prost călăuzită a demonstrat clemență criminală, ignorând toate circumstanțele agravante. Practic, cei doi potlogari în uniformă n-au fost achitați din cauza mediatizării de care a avut parte isprava lor. Dacă presa ar fi tăcut, probabil că s-ar fi trecut de la amenințări la fapte.
Și, în acest context de prosteală pe față, de praf în ochi pentru popor, ministrul Predoiu s-a supărat pe judecătorii greci că nu l-au extrădat pe Sorin Oprescu. N-o spune clar, dar lasă să se înțeleagă că respectivii au procedat astfel pentru că au fost cumpărați, nu pentru că ar exista vreo neîncredere grecească față de justiția din România. Cu alte cuvinte, există corupție în sistemul judiciar, dar nu la noi. Nu… Predoiu n-a comentat verdictul în cazul Șercan. Pentru că la noi totul este corect și minunat, probleme sunt la alții care, iată, împiedică justiția română să-și facă treaba.
