În limba de lemn, cea oficială, se spune că Recensământul Populației și al Locuințelor și-a încheiat faza cea mai importantă. După verificare, corectare și validare vom cunoaște, cam spre sfârșitul anului, rezultatele provizorii. Din datele centralizate la Institutul Național de Statistică populația rezidentă recenzată pe județe la sfârșitul ultimei zile, duminică 31 iulie 2022, este de circa 18,2 milioane locuitori. Dar purtătorul de cuvânt al INS, Bogdan Drăghia, apreciază că cel puțin un milion de persoane ar fi rămas nerecenzate.
În limba neoficială, cea vorbită de oamenii obișnuiți, se poate spune cu totul altceva. Că iar am dat-o în bară, în cel mai neaoș stil de a face praf orice directivă de la Bruxelles care nu ne convine. Și nu numai cu intenția prost disimulată de a ne arăta mai mulți decât suntem în realitate sau pentru a ascunde Comisiei Europene cifrele reale ale emigrării, ci și, mult mai mult, din nepricepere, slabă pregătire și proastă organizare. Recenzorii au fost mult mai puțini decât necesarul, nepregătiți să facă față situațiilor din teren și demotivați.
Întreaga administrare a unei țări depinde de cunoașterea cât mai apropiată de realitate a numărului de locuitori, a resurselor și facilităților de care dispun aceștia, de evidențierea precisă a teritoriului și încadrarea lui pe categorii de folosință. Le-am făcut? Nu. Nici acum, cadastrarea națională nu este încheiată, iar numărătoarea oamenilor nici atât. De numărul animalelor nici nu poate fi vorba, doar proprietarii știu exact câte au, dar ei nu au niciun interes să comunice cifrele exacte.
De aceste valori depinde și încadrarea unităților administrativ-teritoriale pe categorii. A ieșit la iveală cazul unui primar din Gorj care a umflat cifrele ca să nu-i scadă gradul de încadrare al localității. Asta ar fi însemnat fonduri mai puține, consilieri mai puțini, posturi mai puține în primărie și, poate, chiar comasarea cu altă localitate. Câți or fi făcut ca el? Situația este identică pentru orașe, municipii și chiar pentru întreaga țară, fiindcă numărul de demnitari, fondurile alocate de guvern, de Uniunea Europeană și multe altele depind de numărul locuitorilor. Nu-mi permit să generalizez, dar tendința de a escamota cifrele reale este vizibilă.
Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, spune că „cei care nu au fost recenzaţi nu vor fi amendaţi, întrucât nu au oferit informaţiile din motive obiective sau subiective. În perioada următoare, INS va valida cifrele din teritoriu şi va completa baza de recensământ folosind sursele administrative. Oamenii vor fi recenzaţi automat pe baza datelor existente în diverse surse administrative”. Poftim? Înseamnă cumva că toată tevatura cu tabletele a fost degeaba? Din ceea ce spune mai marele operațiunii reiese că da.
Ce urmează, așadar? Aproximări. Cercetări în bazele de date ale primăriilor, poliției, ANAF, caselor de pensii și de sănătate și ale altor instituții care le dețin. Estimări, extrapolări și tot felul de socoteli în urma cărora am întemeiata bănuială că cifrele vor ieși așa cum le vor primarii și guvernul și nu așa cum sunt în viața reală. Atribuirea fondurilor de dezvoltare va fi făcută tot din pix, pe prietenii politice și nu pe necesități locale. Calculul coșului minim, al alocării resurselor pentru învățământ și sănătate, la fel.
Cum poate fi condusă o țară căreia doar îi sunt aproximate populația, categoriile de terenuri, proprietățile și resursele? Prost, cu porți largi deschise pentru abuzuri. Iar acest recensământ, făcut superficial, ne arată că așa va fi și în continuare.
