Ministrul muncii, Marius Budăi, nu va rămâne în memoria publică pentru calitățile sale de ministru. Nici pentru faptul că e moldovean din Botoșani, că nu s-a făcut remarcat prin nimic legat de Moldova. Ci pentru că e gata să transmită în spațiul public orice mesaj, oricât de toxic, doar pentru că așa îi spun șefii PSD.
Ar trebui să intre în manuale acest gen de comunicare cu numele de „manevra Budăi”. Cum e PSD înghesuit la colț, e scos Budăi la înaintare, care spune orice.
În ultimul mesaj, pe fondul scandalului cu deficitul bugetar, Budăi a declarat că PSD se opune categoric reducerii salariilor bugetarilor. Liberalii – care merită cu vârf și îndesat ce li se întâmplă – încă mai clipesc mirați, că brusc sunt văzuți ca cei care vor să taie salarii.
Însă discursul lui Budăi conține și indicații despre traseul viitor al PSD. Vine rotativa guvernamentală și trebuie explicat eșecul atragerii unor sume uriașe de finanțări europene. Iar ministrul muncii arată destul de clar cum vor proceda: „(…) era Marcel Ciolacu şi Marius Budăi care spuneam că vor fi trecute lucruri în PNRR, lucruri care vor fi unele din ele imposibil de îndeplinit şi altele împotriva oamenilor.”
Declarația seamănă izbitor cu o alta, rostită cu câteva zile înainte de la tribuna parlamentului. „(…) Nu sunt reforme, sunt acţiuni împotriva poporului român. PNRR este un ajutor de înmormântare (…)”. Autor e senatorul AUR, Claudiu Târziu.
Nu e chiar o surpriză că PSD va arunca eșecul PNRR în curtea altora. Nici că Budăi et comp au un discurs AUR, în fond, țintesc același segment de electorat.
Cinismul politic însă ajunge pe culmi noi. Trebuie nervi tari și inconștiență pentru a spune senin că zeci de miliarde de euro primite de România, pentru investiții care ar putea schimba țara asta, înseamnă, de fapt, scăderea salariilor, a pensiilor și sunt împotriva oamenilor.
Acest gen de discurs se va amplifica în viitor. E absolut necesară o recapitulare a stării de fapt, a modalităților prin care se pot reduce cheltuielile fără a tăia salarii sau pensii. Măsuri pe care ar trebui să le propună Marius Budăi.
O să le scriu cu liniuțe, în cazul, foarte posibil, în care consilierii ministrului citesc mai greu:
- Reducerea până la dispariție a pensiilor speciale. În 2022, suma totală plătită la acest capitol a fost 12 miliarde lei, adică 0,85% din PIB și în trei ani suma va fi echivalentă cu 1,5% din PIB.
- Reducerea personalului inutil din aparatul central. România are un guvern mai mare ca Germania, 200 de secretari de stat, PSD a inventat un minister, cu 700 de angajați, special pentru Gabriela Firea, minister care nu face absolut nimic, dar plătește chirie 500.000 de euro pe an unui privat.
- Încetarea alocării de bani de la buget cu dedicație. Ultimul exemplu, opt firme de apartament, cu un total de 14 angajați, au primit de la buget 300 de milioane de euro cu ajutorul ministrului PSD al economiei, Florin Spătaru. Una din firme avea cifră de afaceri pe anul anterior de 5100 lei.
- Reducerea subvenției acordate partidelor parlamentare care a crescut de zece ori de la Dragnea încoace. Doar în 2022, partidele parlamentare au primit subvenție de la stat de 52 milioane euro.
- Nu toți membrii de partid din alianță trebuie să fie bugetari. În 2022 s-au făcut peste o sută de mii de angajări, în primele două luni ale anului 2023 deja s-a trecut de câteva mii. Cu toate acestea, sectoarele de stat cu lipsă de personal sunt în aceeași situație, angajările fiind în altă parte.
- Peste jumătate din agențiile statului trebuie să dispară, sunt inutile. Dar guvernul Ciucă a creat deja zece agenții noi. La cele necesare, gen ANRE sau ASF, specialiști care nu ar fi numiți politic ar accepta, probabil, să lucreze pe 50% din salariile uriașe pe care le iau politrucii de acolo pentru zero rezultate, vezi haosul de pe piața energiei și falimentele în lanț ale societăților de asigurări.
- În general, numirile politice în posturi pur tehnice înseamnă bani irosiți, corupție și nepricepere. Ultima „ispravă” de acest gen aparține tot ministrului PSD al economiei, care a numit o bibliotecară pesedistă din Teleorman șefa șantierului naval din 2 Mai. Doamna respectivă ar trebui să coordoneze construirea fregatelor de război destinate armatei, făcute în colaborare cu francezii.
- Parlamentarii tocmai și-au mărit cu 25% fondurile pentru salarii și cabinete parlamentare. Potrivit legii, 50% din suma forfetară primită nici nu trebuie justificată de aleși. În țara în care un privat trebuie să justifice fiecare leuț, e o prevedere aberantă. Alocările pentru parlamentari trebuie reduse fix cu suma care nu trebuie justificată, adică 50%.
- Pe lângă că are aproape cel mai „scump” parlament, România are și unul din cele mai numeroase, raportat la populație. Există deja un referendum validat pentru micșorarea numărului de parlamentari. Un parlament bicameral, dar cu jumătate de membri în fiecare cameră, ar fi absolut necesar. Și o imensă economie la buget, fără ca procesul democratic să fie afectat.
- Consiliile locale și județene trebuie reduse, probabil tot la jumătate, ca număr de membri. Sunt prea mulți consilieri, ceea ce face dificilă existența unor administrații locale suple, care să răspundă rapid provocărilor. Deși primele de ședință nu sunt mari, la nivel de țară s-ar face o economie consistentă.
- Reforma administrativă. Comune cu populație redusă se unesc cu altele, administrațiile care încasează sub 30-40% din impozite nu mai primesc restul de bani de la stat (ideea lui Bolojan, șeful CJ Bihor), renunțarea la statul ultracentralizat, cu guvern care împarte bani la prieteni politici. România are peste 3000 de UAT-uri, din care vreo 2000 sunt falimentare. Germania are 1000, la o populație de patru ori mai mare.
- Reducerea drastică a personalului din administrația locală și județeană. Tot șeful Consiliului Județean Bihor a demonstrat că instituția poate funcționa cu jumătate din personal, chiar mult mai bine. Numărul celor care lucrau la CJ Bihor era cam egal cu cel de la Botoșani, aproximativ 150 de angajați, din care 50% au fost disponibilizați. Cu banii economisiți în doi ani, CJ Bihor a construit un pod de patru milioane de euro peste Crișul Repede. Măsura e valabilă și în primării sau regii locale și județene.
- Consiliu Județean versus Prefectură. Una din aceste două instituții trebuie să dispară, cum am mai spus, sunt doar surse de sinecuri și se dublează în acțiuni. Sistemul italian, de exemplu, are un prefect numit de guvern, ce conduce echivalentul unui consiliu județean, care decide direcțiile locale de dezvoltare.
La noi, în prefectură sunt doi subprefecți, nimeni nu știe cu ce se ocupă, nici cine sunt nu știe nimeni, iar CJ are doi vicepreședinți, cu atribuții ce pot fi suplinite perfect de aparatul administrativ existent deja sau de cei de pe noile funcții introduse în organigramă, gen administrator al județului. La asta se adaugă și numărul mult prea mare de angajați pentru activitatea din respectivele instituții. - Sporul pentru lucru la proiecte cu fonduri europene. A fost crescut de la 25% din salariu la 50%, pentru cei din administrație, în condițiile în care salariile din administrație sunt deja generoase. Oamenii din compartimentele respective de aia au fost angajați, să facă proiecte europene, primesc salariu pentru asta. La rata de absorbție a banilor europeni din România, ar fi necesare tăieri de salarii, nu sporuri.
- Renunțarea la tichete de vacanță, care ar trebui distribuite doar celor cu venituri reduse, indiferent dacă lucrează la stat sau în sectorul privat. Infuzia de bani publici nu s-a văzut în creșterea atractivității turistice a țării sau în condiții mai bune, singurul rezultat fiind prețuri uriașe la cazări, cu efectul creșterii numărului celor care își petrec vacanțele în străinătate.
Vă invit călduros să completați lista asta, eu le-am menționat doar pe cele care se văd de pe Lună, multe dintre ele putând fi aplicate imediat. Nu am mai pomenit de corupția omniprezentă și cam cât ne costă.
Dar retorica PSD, și prin vocea lui Marius Budăi, rămâne periculoasă, mai ales în perioada asta dificilă. Nu e singurul, mai sunt și Grindeanu, Ciolacu și Rareș Bogdan sau ministrul Daea, care trăiește în lumea lui, însă.
Încep să cred că destinația este să fim îndepărtați ușurel de UE. Cam ce dorea Dragnea, dar treptat. La fel cum au făcut cu legile justiției. Pas cu pas au ajuns unde vroia Dragnea să ne aducă din câteva mișcări rapide.
Și când spun retorică periculoasă, mă refer la noi, românii, nu la ministrul Budăi. Pentru el, nu cred că ar fi mare problemă să își pună o ie, aia în care face poze cu Doina Federovici, și să se ducă spre AUR, după alegeri. Numai că, vorba bancului, ar fi bine să își ia și chiloții maro pe el. Că nu se știe niciodată.
