Un nou tun de proporţii este pregătit de către guvernarea PSD. Este vorba de transferul cluburilor sportive ale Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) către consiliile locale, dar şi cel al direcţiilor judeţene de tineret şi sport către consiliile judeţene. Aceste structuri mai deţin încă patrimoniu important. Este vorba de baze sportive – stadioane, săli polivalente, săli de sport -, tabere, case de cultură pentru studenţi, centre de agrement şi hotelurile „Sport”. E drept că multe au fost lăsate în paragină intenţionat, tocmai pentru a se putea face mai uşor transferul şi apoi înstrăinarea lor către rechinii imobiliari.
Ioana Bran speră să-şi salveze astfel mandatul
Aflată pe lista posibililor remaniabili, ministrul Tineretului şi Sportului, Ioana Bran, a scos de la naftalină acest proiect de „lege sectorială privind transferul de competenţe de la nivel central la nivel local în domeniul tineretului şi sportului”. Este vorba de o dorinţă mai veche a lui Liviu Dragnea, de pe vremea când era ministru al Dezvoltării Regionale în Guvernul Ponta. Pe atunci, liderul PSD a propus legea privind descentralizarea şi regionalizarea României, care, printre altele, avea aceleaşi prevederi ca şi legea propusă de Ioana Bran. Salvarea patrimoniului sportului şi a taberelor a venit de la Curtea Constituţională a României (CCR), care a respins, în unanimitate, proiectul lui Dragnea.
La aproape cinci ani distanţă, liderul PSD revine cu acelaşi proiect de lege mascat. O parte din prevederi se regăsesc în Codul Administrativ, care a trecut deja de Parlament şi este contestat la CCR, iar altele în această lege promovată cu mândrie de ministrul Ioana Bran. „Facem paşi importanţi şi rapizi cu acest proiect şi sunt mândră că am reuşit să ajungem la un stadiu atât de avansat. Procesul de descentralizare este una dintre priorităţile programului nostru de guvernare şi toţi cei implicaţi fac eforturi pentru ca acesta să ajungă cât mai repede la o formă optimă, pentru a fi trimis către Legislativ”, a declarat ministrul.
Miza: proprietăţile imobiliare
Trecerea sportului de performanţă la consiliile locale echivalează de fapt cu uciderea cu premeditare a acestuia. Odată cu creşterea salariilor din administraţiile locale, primăriile abia dacă au bani pentru cheltuielile de funcţionare, darămite pentru sportul de performanţă, care presupune eforturi financiare uriaşe. E drept că în proiectul de lege supus dezbaterii publice se afirmă că transferul se va face „concomitent cu asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare exercitării acestora”. Aşa s-a făcut şi în cazul spitalelor, iar multe dintre ele s-au închis sau şi-au restrâns drastic activitatea. Ce ar putea să ne facă să credem că în cazul cluburilor sportive va fi altfel? Ba din contra va fi mai rău, pentru că acestea vor fi la cheremul primarilor, care pot sau nu să iubească sportul, pot sau nu să găsească resurse financiare pentru susţinerea lui sau pot sau nu să dorească să o facă.
Surse din cadrul mişcării sportive susţin că acest proiect a fost readus în discuţie în fiecare an după ce descentralizarea lui Dragnea a picat la CCR. „Fiecare ministru al Sportului, din 2012 încoace, ne tot întreabă dacă vrem sau nu să trecem la primării sau consilii judeţene. Până acum, cvasimajoritatea directorilor din teritoriu au refuzat. A dorit unul de la Direcţia de Tineret şi Sport Timiş, parcă, şi şeful clubului de la Iaşi. Acesta din urmă spunea că el se descurcă, indiferent cine vine primar. La jumătatea acestui an a rămas însă fără bani când primăria a refuzat să-i mai finanţeze din nu ştiu ce motiv. I-a chemat pe antrenori şi le-a spus că mai sunt doar bani pentru salarii şi atât. Cam asta va fi soarta tuturor cluburilor”, a declarat un responsabil din domeniul sportului.
Un alt personaj cu vechime mare în conducerea instituţiilor de sport, dar şi de tineret susţine cu subiect şi predicat că miza o reprezintă imobilele şi terenurile sportive ale cluburilor şi direcţiilor de tineret şi sport. „Uitaţi-vă numai la cazurile celebre: Năvodari (n.r. – tabără aparţinând acum SIND România şi închisă, dar care pe vremuri putea primi până la 12.000 de persoane pe serie şi care este vânată de afacerişti pentru dezvoltarea unor noi hoteluri în zonă), Voineasa (n.r. – o staţiune împărţită între SIND România şi Tineret şi care a ajuns în paragină şi neutilizabilă), taberele din Dâmboviţa (n.r. – transferate la autorităţile locale, care nu mai au bani pentru renovări şi întreţineri şi ar dori să le transfere înapoi la MTS), Bucşoania – care a fost dată autorităţilor locale şi au tăiat-o la fier vechi şi acum vor să o dea înapoi la centru – taberele şi hotelurile „Sport”, cele de pe Valea Prahovei şi multe altele. Toate sunt vizate de rechini imobiliari. De asta au şi fost lăsate în paragină. Să poată fi scoase mult mai uşor din patrimoniu şi înstrăinate. E o poveste că nu se pot accesa fonduri europene pentru a fi modernizate şi menţinute în circuit. Se puteau găsite soluţii, dar nu s-a vrut”, a povestit sursa citată de „Monitorul de Botoşani”.
Situaţie complicată la tabăra de la Agafton
Situaţia nu este roz nici la Botoşani. Aici funcţionează două entităţi subordonate MTS, Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport (DJTS), care are în subordinea sa şi direcţia de tabere care administrează tabăra de la Agafton, şi Clubul Sportiv (CS) Botoşani, care deţine importante baze sportive în oraş.
Directorul DJTS Botoşani, Radu Humelnicu, susţine că ideea transferului către Consiliul Judeţean (CJ) nu este tocmai cea mai fericită, dar speră ca aceasta să moară în faşă, aşa cum s-a întâmplat şi cu celelalte încercări de-a lungul anilor. „Nu ştiu unde va duce această mişcare. Nu ştiu dacă suntem pregătiţi pentru transfer şi nici dacă cei de la CJ sunt pregătiţi să ne preia. Nu ştiu ce va fi cu sportul de performanţă şi nu ştiu ce se va întâmpla cu turismul pentru tineret şi copii”, a declarat Radu Humelnicu, adăugând că nu înţelege de ce se vrea acest transfer atâta timp cât tabăra de la Agafton demonstrează că, dacă este administrată profesionist, poate reveni la gloria de altă dată.
Momentan, transferul taberei de la Agafton ar putea fi împiedicat şi de litigiul cu mănăstirea, care revendică proprietăţile respective.
Preşedintele CJ Botoşani, Costică Macaleţi, s-a arătat deschis la acest transfer. „Deocamdată nu am nimic concret, dar dacă va trebui să le preluăm, le vom prelua. Cred că mai bine ştim noi, de la nivel local, ceea ce se întâmplă la Tabăra Agafton, de exemplu, decât cei de la centru, care vin o dată pe an aici. Din punctul ăsta de vedere este OK. Sunt convins că prin bugetul de stat ni se vor aloca şi fonduri pentru aceste activităţi, se vor mări cotele alocate judeţelor. Va fi o soluţie legală. În cazul taberei de la Agafton vom prelua şi litigiul, pentru că aşa e normal, să preluăm şi activele, dar şi pasivele”, a declarat Costică Macaleţi.
Viitor sumbru pentru CS Botoşani
„E o discuţie de mai mult timp. Primăria a refuzat, dar se pare că CJ-ul ar vrea să ne ia. Iniţial, am înţeles că, la nivel naţional, se dorea punerea în practică a unui program pilot, iar dacă asta reuşea ar urma să ne transfere pe toţi. Oricum nu e un lucru bun, nu e îmbucurător şi nici nu vreau să mă gândesc. În două-trei luni murim, dar nu ţine de mine. Când foştii mari sportivi ai României susţin această trecere, noi ce să mai facem? Dacă ei, care ştiu de unde şi-au primit banii, care ştiu pe banii cui au făcut performanţă, susţin descentralizarea, noi nu mai putem face mare lucru”, a declarat Mia Roată, directorul CS Botoşani.
Aceasta a adăugat că a auzit deja că afacerişti locali şi-ar fi împărţit între ei, cine ia sala de sport, cine cantina, cine spaţiile de cazare şi aşa mai departe.
Directorul CS Botoşani susţine că şi acum e greu să organizeze competiţii în Sala Polivalentă, din cauza disfuncţionalităţilor în relaţia cu reprezentanţii Serviciului Public de Administrare Baze Sportive şi Zone de Agrement şi a costurilor foarte ridicate, dar atunci când tot patrimoniul va fi la Primărie, lucrurile vor fi şi mai grave.
„Noi îi preluăm cu mare drag, dacă ni se dau şi surse de finanţare. Noi nu avem buget aşa cum au marile municipii, care-şi pot permite să finanţeze activitatea sportivă. Dacă vor ajunge în subordinea consiliului local, probabil că-i vom manageria mai bine decât de la nivel central, dar va trebui să finanţăm doar secţiile cu rezultate, pentru că noi abia avem bani pentru iluminatul public”, a declarat primarul Cătălin Flutur.
