two × four =

O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

În timp ce la Botoşani s-a reuşit peticirea sau turnarea de covor asfaltic pe câteva zeci de kilometri, în alte judeţe ale ţării, de exemplu Cluj, oficialii locali încearcă să obţină de la guvern aprobarea de a putea cofinanţa din fonduri proprii construcţia unui spital regional. Astfel, decalajul dintre judeţele dezvoltate ale ţării şi Botoşaniul tinde să devină tot mai mare.

 

Clujul vrea să facă spitalul regional

 

În condiţiile în care România ar putea pierde finanţarea europeană pentru realizarea celor trei spitale regionale, dat fiind faptul că Ministerul Sănătăţii şi guvernul PSD nu arată niciun interes în demararea lor, consiliile judeţene (CJ) din Cluj, Iaşi şi Craiova ar putea trece la cârma proiectelor.

În luna noiembrie 2018, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a transmis Comisiei Europene o adresă oficială prin care solicită preluarea de către forul judeţean a proiectului de construire a Spitalului Regional de Urgenţă de la Cluj. „În răspunsul primit recent de la Comisarul european pentru politici regionale, doamna Corina Creţu, se admite faptul că POR 2014-2020 poate fi modificat în cursul perioadei de programare, la cererea autorităţilor naţionale. Altfel spus, CJ Cluj poate solicita Guvernului României să declare Consiliul ca fiind eligibil în depunerea proiectului pentru construirea spitalului regional de urgenţă, adică beneficiar în locul Ministerului Sănătăţii”, a transmis preşedintele CJ, Alin Tişe. Acesta a anunțat că va cere sprijinul judeţelor din regiunea de Nord-Vest în solicitarea care va fi adresată Guvernului.

 

Ministrul Sănătăţii se opune

 

Deşi este un pas important spre descentralizare, răspunsul Ministerului Sănătăţii a fost unul tranşant negativ, ministrul Sorina Pintea replicând că acest proiect va fi făcut de către Guvernul României, şi l-a contrazis comisarul european Corina Creţu în privinţa posibilităţii de suplimentare a fondurilor pentru aceste unităţi regionale. „SRU Cluj se va face de către Guvernul României, cu atragerea de fonduri europene. Am înţeles că sunt nişte discuţii în spaţiul public. CJ Cluj ar trebui să se ocupe de Spitalul de Pediatrie, pentru că am nişte referinţe nu tocmai plăcute despre ceea ce se întâmplă acolo din punctul de vedere al structurii”, a declarat recent ministrul Sănătăţii, scrie „Ziua de Cluj”.

La rândul său, preşedintele CJ Botoşani, Costică Macaleţi, nu consideră fezabilă ideea omologului său de la Cluj de a prelua rolul guvernului în raport cu Comisia Europeană privind realizarea unor investiţii cofinanţate din fonduri comunitare. „Fiecare judeţ din România face parte dintr-un ADR (n.r. – Agenţie de Dezvoltarea Regională). Cred că aceste lucruri se pot face doar prin această Agenţie de Dezvoltare Regională, pentru că altminteri însăşi descentralizarea deciziei nu-şi mai are rost ca idee”, a declarat Costică Macaleţi.

 

Bugetul CJ Botoşani, sufocat de cheltuielile de funcţionare

 

Costul unui spital regional cum este cel de la Cluj este de 400 de milioane de euro și dacă ar fi vorba doar de o cofinanțare de 15%, uzuală prin POR, CJ-ul va trebui să acoper 60 de milioane de euro, adică echivalentul bugetului propriu judeţean al CJ Botoşani .

Costică Macaleţi a admis că CJ Botoşani nu şi-ar putea permite, din punct de vedere bugetar, să cofinanţeze o astfel de investiţie. Anul trecut, la capitolul dezvoltare au fost bugetate cheltuieli de 23.830.500 de lei (n.r. – cinci milioane de euro). Din păcate nici aceşti bani nu au fost cheltuiţi toţi pentru investiţii, din cauza întârzierilor birocratice la drumul strategic.

Cea mai importantă investiţie a CJ Botoşani în 2018 constă în turnarea de covor asfaltic pe 51 de kilometri de drumuri judeţene, după cum a afirmat Costică Macaleţi. „Nu am făcut o statistică, dar nu ştiu dacă a mai fost un an sau nu cu 51 de kilometri de covor asfaltic, pe care i-am turnat anul trecut cu banii pe care i-am alocat la început de an”, a spus preşedintele CJ Botoşani, adăugând că îşi propune şi anul acesta încă 50 de kilometri de covor asfaltic pe drumurile judeţene, printre care şi drumul spre Iaşi prin Prăjeni.

Judeţul Botoşani are aproximativ 652 de kilometri de drumuri judeţene, din care aproximativ trei sferturi sunt asfaltaţi. Multe sectoare de drum se află însă într-o stare deplorabilă.

 

Date statistice comparative

Judeţul Botoşani
– suprafaţă:
4.987 kmp
– populaţie (iul. 2017): 453.432
– creştere reală PIB (2017): 8,5%

– PIB total 2017: 8,3 mld. lei
– PIB/locuitor (2017): 4.136 euro
– nr. mediu de salariaţi: 54.400 de persoane

– salariu mediu net lunar (2017): 1.913 lei

 

Judeţul Cluj
– suprafaţă:
6.674 kmp
– populaţie (ian. 2016): 721.955
– creştere reală PIB (2017): 8%

– PIB total 2017: 38,3 mld. lei
– PIB/locuitor (2017): 11.937 euro
– nr. mediu de salariaţi: 250.000 de persoane

– salariu mediu net lunar (2017): 2.728 lei

se încarcă...

Apreciază calitatea articolului

6 VOTURI - MEDIE: 3,67
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...