Cantități uriașe de mâncare aruncate de români

♦ Peste 2,5 miliarde de kilograme de mâncare sunt aruncate de către români într-un an.

0
Reducerea risipei alimentare este una dintre cele mai mari provocări pe care o are omenirea în acest moment

Fiecare român aruncă pe an peste o sută de kilograme de mâncare, în medie, iar ţinta Guvernului este să reducă această cantitate la jumătate până în 2030, a declarat Cornel Hanganu, consilier în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a României din cadrul Guvernului României. „Un român aruncă 129 de kilograme de mâncare pe an, în medie, însemnând mâncare gătită, fructe, legume, produse de panificaţie, lactate, carne. Avem pentru anul 2030 drept ţintă înjumătăţirea pe cap de locuitor a risipei alimentare”, a spus Hanganu.

Risipa alimentară se produce pentru că estimăm greşit cantităţile atunci când facem cumpărături, nu depozităm corect alimentele, dar şi pentru că nu suntem atenţi la termenul de valabilitate. „12% din mâncarea cumpărată ajunge la coş, însă stăm bine, pentru că media UE este aproape dublă. Cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare la coş. Un fenomen îngrijorător este că avem, pe de o parte, subnutriţie şi risipă alimentară, dar pe de altă parte 15% din populaţia României este obeză, ceea ce înseamnă că educaţia alimentară are carenţe, oamenii nu se preocupă de calitatea şi de cantitatea mâncării”, a adăugat Hanganu.

Lipsa educației

La rândul său, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a arătat că, pentru a diminua risipa alimentară, cea mai importantă este educarea consumatorului în familie şi în sistemul educaţional, dar şi reglementările şi activitatea instituţiilor care au atribuţii în acest sens. „Mă bazez foarte mult pe implicarea autorităţilor, a institutelor de cercetare, a mediului academic şi a partenerilor interesaţi de acest fenomen. Noi, la Ministerul Agriculturii, care ar trebui să ne preocupăm în primul rând de securitatea alimentară şi de suficienţa hranei, contribuim la acest subiect. Noi vom încerca să tragem un semnal de alarmă, să facem o agricultură sustenabilă, durabilă, să educăm consumatorul în direcţia prevenirii risipei alimentare şi în direcţia consumului de produse proaspete şi sănătoase”, a spus Oros.

Totodată, risipa de resurse înseamnă şi un factor ridicat de poluare. „Trebuie să consume produse locale, proaspete, româneşti, aşa cum reuşi să ajungem la acel echilibru unde presiunea pe producţii foarte mari, unde agricultura este mai puţin durabilă, acolo unde s-a făcut exces s-a demonstrat că lucrurile nu sunt foarte bune. Acum avem ocazia să ne oprim să nu mergem pe drumurile greşite pe care au mers unele ţări care acum prin aceste strategii vor să corecteze acele greşeli. Putem prin educaţie să ajungem la echilibru între veniturile decente ale celor din agricultură şi, pe de altă parte, consumatorul să aibă acces la o hrană sănătoasă, de calitate. Sigur că pentru o hrană sănătoasă preţul este mai mare, dar este de preferat să cheltuim puţin mai mult pentru o hrană sănătoasă”, a precizat ministrul.

O treime din alimente sunt aruncate la nivel global

O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi. Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente duce la estomparea sărăciei şi a foametei. Dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite în prezent, am putea hrăni 870 de milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume şi, în ceea ce priveşte schimbările climatice, daunele vor fi reduse, ţinând cont de faptul că, în prezent, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 8% din emisiile globale de gaze cu efect de seră şi aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată.

Numărul oamenilor care suferă de foame crește continuu

Asia și Africa sunt cele mai expuse continente în fața foametei

Agenţiile ONU au estimat că aproape 690 de milioane de oameni – aproape 9% din populaţia lumii – au suferit de foame anul trecut. Numărul reprezintă o creştere cu 10 milioane faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 şi este cu aproape 60 de milioane mai mare decât în 2014.

Asia are cel mai mare număr de oameni subnutriţi, aproximativ 381 de milioane, iar Africa are cel mai mare procent din populaţie: aproape 20% dintre cei care locuiesc pe continent sunt subnutriţi.

Autorii raportului ONU au spus că pandemia de Covid-19 „intensifică vulnerabilităţile sistemelor alimentare globale”.

Ca urmare a pandemiei, a fost întreruptă aprovizionarea cu alimente, a scăzut nivelul de trai, iar multe persoane care muncesc în străinătate s-au aflat în imposibilitatea de a trimite bani familiile lor rămase acasă. Toate acestea fac să fie „şi mai dificil pentru populaţiile sărace şi vulnerabile să aibă acces la diete sănătoase”, spun specialiştii ONU. Măsurile de carantină, închiderea unei mari părţi din industria hotelieră şi a şcolilor sunt doar alte câteva exemple în care pandemia de coronavirus a afectat lumea. Toate aceste măsuri au dus la pierderea pieţelor pentru producători şi distribuitori, făcând situaţia şi mai dificilă în raport cu nivelul ridicat de risipă alimentară. În ceea ce priveşte lanţurile de aprovizionare, cumpărarea şi stocarea de către consumatori a alimentelor ca urmare a stării de panică, supermarketurile, care sunt adesea donatori cheie pentru băncile de alimente, s-au luptat să-şi păstreze rafturile aprovizionate şi nu au mai reuşit să doneze alimente. Trebuie să fim conştienţi de importanţa pierderii şi risipei de alimente acum mai mult ca niciodată şi să promovăm eforturile globale în vederea soluţionării acesteia.

 

 

+6 -0
se încarcă...