Viitorul României este legat de cel al deţinuţilor. Cel puţin aşa lasă să se înţeleagă actuala clasă politică. Imediat după alegerile din 2016, parlamentarii, în special cei de la putere, s-au pus în slujba deţinuţilor. Mai întâi, în februarie 2017, Florin Iordache a încercat să promoveze prin celebra Ordonanţă 13 de la miezul nopţii să forţeze graţierea mai multor fapte penale, chiar şi a unora de corupţie, pentru a-şi scăpa colegii politicieni ajunşi „în grea suferinţă” în penitenciarele ţării, după ce au devalizat milioane de euro. S-a opus strada şi Ordonanţa 13 nu a intrat în vigoare, dar ei, politicienii, nu au uitat subiectul. Astfel, la jumătatea anului trecut, motivând din nou supraaglomerarea penitenciarelor, parlamentarii au adoptat recursul compensatoriu, cu avizul Ministerului Justiţiei, condus de Tudorel Toader. „Mica graţiere” prevede că „la 30 de zile executate în penitenciar în condiţii necorespunzătoare deţinutul are beneficiul unui număr de şase zile care se consideră efectiv executate”. Odată cu intrarea în vigoare a legii, în toamna anului trecut, aproximativ 5.000 de deţinuţi au fost puşi în libertate, unii pentru executarea pedepsei, alţii condiţionat. Printre aceştia au fost şi pedofili, violatori şi chiar criminali. Mulţi nu au stat prea mult în libertate, pentru că au recidivat şi s-au întors cu plăcere după gratii. Pe politicieni nu i-a afectat prea mult acest lucru şi au trecut la un nou nivel, recompensarea materială a deţinuţilor. Astfel, Tudorel Toader a anunţat că lucrează la un proiect de lege prin care cei privaţi de libertate să primească între cinci şi opt euro pe zi, pentru că au fost încarceraţi în condiţii improprii. Adică la eliberare, deţinuţii ar urma să primească între 150 şi 240 de euro pe lună. În varianta maximală cu doar 80 de euro mai puţin decât un român care munceşte pe salariul minim. Şi nu sunt puţini, potrivit „Monitorului Social”, la ora actuală, în România, sunt înregistrate 1.424.523 de contracte sub salariul minim, adică 22,7% din totalul contractelor de muncă, iar 1.744.990 de contracte (respectiv 27,8% din total) sunt egale cu salariul minim. La aceşti bani se adaugă şi pe cei câştigaţi prin muncă în timpul detenţiei. Şi asta nu e totul, pentru că un grup de parlamentari de la PSD şi PNL au depus un proiect de lege prin care, la eliberare, deţinuţii vor primi haine, alocaţie de hrană şi legitimaţii gratuite de transport. Dacă mai punem la socoteală că în perioada detenţiei mai beneficiază şi de cazare, masă şi alte servicii, precum cele medicale, gratuite ajungem la concluzia că este mult mai rentabil să fii deţinut decât să munceşti pe salariul minim în România. „Grija” excesivă faţă de deţinuţi i-a revoltat până şi pe sindicaliştii din reţeaua penitenciarelor. Aceştia au calculat impactul legii lui Tudorel Toader care ajunge la peste jumătate de miliard de euro, mai exact 550 de milioane de euro. Cu aceşti bani s-ar putea construi 1.500 de şcoli cu opt săli de clasă sau 11 spitale cu 450 de paturi sau chiar patru penitenciare noi, care să acopere necesarul de patru mii de locuri. Scuza servită zilnic de politicieni este că, Curtea Drepturilor Omului a cerut despăgubirea deţinuţilor, dar acest lucru este o manipulare, un fals grosolan. CEDO nu a cerut niciodată despăgubirea infractorilor, nu a impus măsuri obligatorii, ci doar a cerut îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare. Magistraţii de la Strasbourg au cerut şi măsuri compensatorii pentru cei care au fost închişi în condiţii improprii, dar niciodată nu au specificat că acestea trebuie să fie în bani. În spaţiul public s-a vehiculat chiar ideea reducerii pedepsei complementare sau a perioadei de încercare, de exemplu, dar acest lucru nu a fost luat niciodată în considerare de către politicieni. De altfel, ei nu s-au gândit niciodată la rezolvarea problemei supraaglomerării închisorilor. Erau soluţii foarte ieftine şi la îndemână, ca de exemplu transferarea cazărmilor Armatei care nu mai sunt folosite de ani de zile la Ministerul Justiţiei şi transformarea lor în închisori pentru deţinuţii care beneficiază de regimul deschis sau semideschis. Astfel de cazărmi există la nivelul fiecărui judeţ, iar transformarea lor în centre de detenţie nu ar necesita prea multe eforturi, pentru că Armata, pe timpul fostului regim era similară cu detenţia. Toate cazărmile au garduri înalte de beton, supraînălţate cu sârme ghimpată, puncte de observare, foişoare, etc. Soluţii pentru rezolvarea problemei ar mai fi, dar pentru asta trebuie ca cei care sunt la guvernare să gândească în interesul majorităţii cetăţenilor şi nu doar al deţinuţilor, care au devenit principala lor preocupare.
Bunăstarea deţinuţilor, marele proiect de ţară
De MonitorulBT
0

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
AVEM NEVOIE DE SPRIJINUL DUMNEAVOASTRĂ!
„Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a putea oferi în continuare jurnalism onest și a lupta cu corupția și dezinformarea, pentru a scrie despre situația reală, nu versiunea oficială cosmetizată oferită de autorități.
REDIRECȚIONEAZĂ 20% DIN IMPOZITUL PE PROFIT AL COMPANIEI TALE
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat. Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro *Baza legală poate fi consultată AICI.
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Rusia ne-a returnat AUR-ul. Atacul Rusiei asupra Poloniei, turnesol pentru Simion – Cristian Pantazi, jurnalist
Redacţia -
„Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europeni sunt sătui...
Editorial
Mai întâi, omoară știrile. Apoi, fă ce vrei – Cătălin MORARU, redactor șef
Redacţia -
Aveam de gând să scriu despre dispariția jurnalismului de bună credință, aspect văzut ca o necesitate de clasa politică, aproape în integralitatea ei, ca...
Editorial
Taxe europene, servicii românești – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
În încercarea disperată de a echilibra un buget din ce în ce mai costeliv, guvernanții au sporit birurile pe pensii, deși este și incorect,...
Editorial
Trepădușii – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Recent, un fotbalista de la FCU Craiova, Vladislav Blănuță, cetățean al Republicii Moldova, s-a transferat la echipa ucraineană Dinamo Kiev. Până aici, toate bune...
Editorial
Exerciții de imagine – Virgil COSMA, jurnalist
Redacţia -
Patru moțiuni de cenzură într-o singură zi. George Simion pare să fi reinventat fitness-ul parlamentar: „azi facem seturi, nu repetări”. Dacă nu reușește să...
Editorial
Pe când un film deștept despre Maria Tănase? – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Nu am fost niciodată de acord cu ideea că în trecut am avut mari actori și acum e secetă totală! Nimic mai fals. Avem...
Editorial
Pizza politică, cine plătește și cine se îndoapă – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România trebuie să facă față unui moment cât se poate de delicat, însă se pare că nota de plată va fi decontată tot de...
Editorial
Dictatura proștilor nu este democrație – Dumitru MONACU, scriitor
Redacţia -
Sufocați aproape un semicentenar de o cruntă și apăsătoare dictatură, românii au văzut în democrație suprema formă de organizare a societății când de fapt,...
Editorial
Protest pentru lideri, nu pentru sindicaliști– Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
România e un balamuc total, și asta nu e ceva de dată recentă, e ceva ce s-a cronicizat într-un asemenea hal încât a căpătat...
Editorial
Confuzii fiscale
Redacţia -
În politica românească, paradoxul a devenit regulă. Cazul eliminării impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru multinaționale este doar cel mai recent episod...
Editorial
Jelania lui Emil Constantinescu, cel care ne-a făcut cadou încă un Iliescu – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Redacţia -
La timpul potrivit, l-am votat pe Emil Constantinescu cu amândouă mâinile și atunci când a fost declarat învingător am crezut sincer că, în sfârșit,...
Editorial
Verba volant, scripta manent – Cătălin MORARU, redactor șef
Astăzi citiți ultima ediție tipărită a Monitorului de Botoșani. Vom continua în mediul online, pe site-ul nostru și pe paginile noastre de pe rețele...
Editorial
Ordinea și disciplina de partid – Dumitru MONACU, scriitor
Pentru diminuarea și eventual eradicarea haosului instituțional din România este mare nevoie ca pe lângă alte măsuri să fie implementată cu multă sârguință și...
Editorial
De ce pensii trebuia să se ocupe și de care s-a ocupat – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Mai în glumă, dar mult mai în serios, am cam ajuns să mă tem de reformă. Pentru că toate măsurile cu pretenții reformatoare luate...
Editorial
Pasul mic de la informație la prostie – Dumitru MONACU, scriitor
Unul dintre principalele motoare ale dezvoltării și emancipării omenirii este, fără doar și poate, informația. Un adevăr cunoscut în detaliu de bogata familie Rothschild,...
Editorial
Simfonia distrugerii – Virgil COSMA, jurnalist
Cu peste 30 ani în urmă, David Mustaine, genialul lider al trupei de rock Megadeth, compunea o piesă care s-a dovedit a fi premonitorie....
Botoșani
cer acoperit de nori
16.6
°
C
16.6
°
15.5
°
93 %
1.9kmh
100 %
S
25
°
D
24
°
lun
16
°
mar
24
°
mie
21
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Redacţia -
„Înarmarea iluzorie și escaladarea conflictului în Ucraina, pe termen nedeterminat, nu va duce decât la mai multe atacuri. Românii și ceilalți europeni sunt sătui...
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...