Majoritatea alegătorilor se întreabă, de cele mai multe ori, cum se face că una anunță guvernul, parlamentul sau o autoritate națională – de obicei măsuri așteptate sau chiar cerute insistent de anumite segmente ale societății – și cu totul altceva iese în final. Fie jumătăți de măsură, care imită tendențios măsurile europene, fie complet distorsionate față de proiectele expuse inițial.
Explicația este destul de simplă: cum niciun partid nu a putut guverna singur, toate actele normative sunt rezultatul unor trocuri între formațiunile care fac majoritatea. Nimic anormal, așa este peste tot unde guvernează coaliții. Cu diferența că la noi aceste schimburi se fac în interes personal sau de grup restrâns și nu în numele reprezentării rezultate din alegeri.
Cel mai recent exemplu este negocierea între PSD și PNL pentru adoptarea unui pachet de legi care trebuie să reformeze din temelii învățământul românesc. Doar că nu va reforma nimic, fiindcă este compus din bucățele de măsuri, amânări și cu ignorarea totală a deficiențelor care grevează învățământul, menținându-ne la ani-lumină distanță față de țările cele mai avansate în acest domeniu.
PSD a renunțat la eliminarea examenului de admitere în licee, în timp ce liberalii au renunțat să mai ceară limitarea mandatelor rectorilor. Urmărește pachetul de legi aflat în dispută interesele elevilor, studenților și părinților? Nicidecum, principala preocupare este perpetuarea controlului politic asupra funcțiilor de conducere din școli, inspectorate și facultăți.
Una dintre măsurile cele mai disputate a fost admiterea în licee. PSD a cerut insistent eliminarea examenului de admitere, PNL insistă pentru instituirea unei selecții prin concurs. S-a ajuns la următorul compromis: examenul se va da pentru 50% dintre locuri doar la liceele care aleg această variantă, restul locurilor urmând să fie ocupate în urma Evaluării Naționale și a repartizării computerizate.
Dacă sunt de acord că examenul de admitere în liceu are rostul de a face o selecție mai riguroasă reducând procentul celor care trec prin școală ca gâsca prin apă, trebuie să recunosc că, pe de altă parte, el va diminua serios egalitatea de șanse. În mediile defavorizate – care în unele regiuni ale țării sunt majoritare – decalajul față de familiile care își pot permite să plătească meditații se va mări. Compromisul la care s-a ajuns acum va crea clase elită și „restul lumii”.
A ieșit la iveală că cedarea PSD la eliminarea examenului de admitere în licee a survenit după ce ei au obținut revenirea asupra limitării mandatelor rectorilor. În cele din urmă, a fost adoptat amendamentul PSD prin care actualii rectori, aflați în funcție la intrarea în vigoare a legii învățământului, vor putea să rămână la conducerea universităților pentru încă două mandate de cinci ani fiecare. Mențiunea necesară aici este că toți sunt simpatizanți ai social-democraților.
Tot în urma unui troc au fost acceptate și cererile cultelor, respectiv introducerea Religiei ca probă opțională la Bacalaureat, precum și eliminarea obligației cadrelor didactice de a promova diversitatea, susținută de minister. Noua formulare, respectiv „respectarea diversității”, este complet diferită față de cea inițială, care era „promovarea diversității”. Cu alte cuvinte, fără a le menționa expres, au fost eliminate din lege studiile de gen și cele privind orientarea sexuală.
Aceste amendamente au fost promovate insistent de PSD dintr-un calcul evident: urmează un an electoral cum nu am mai avut de la Revoluție încoace. Și asta arată exemplele citate mai sus: că reformarea reală a învățământului pălește încă odată în fața intereselor electorale ale grupurilor de influență.
