vineri, mai 24, 2024
AcasăInterviuFilm despre cariera lui Ilie Năstase, regizat de un botoșănean. „Controversele de...

Film despre cariera lui Ilie Năstase, regizat de un botoșănean. „Controversele de atunci îl definesc extrem de bine pe Ilie Năstase și astăzi”

Sâmbătă, 20 aprilie, la Cinema Unirea, va avea loc proiecția de gală a filmului „Nasty”. Acest documentar aduce în prim-plan viața și cariera legendarului jucător de tenis român, Ilie Năstase.

În film, regizorii Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu – originar din Botoșani – și Tudor D Popescu, oferă o incursiune captivantă în universul acestui sportiv excepțional. Producția aduce în prim-plan nu doar gloria și momentele de triumf ale lui Năstase, ci și controversele care i-au marcat cariera.

Înainte de proiecția de gală, doi dintre regizorii filmului, respectiv botoșăneanul Cristian Pascariu și Tudor Popescu, au oferit un scurt interviu despre cum au reușit să aducă în atenția publicului combinația unică de talent, excentricitate și umor, prin care Ilie Năstase a devenit un veritabil showman iubit de fani din întreaga lume.

Reporter: – Ce v-a inspirat să faceți parte din echipa acestui documentar despre Ilie Năstase și care a fost contribuția principală la proiect?

Cristian Pascariu: Când am intrat prima dată în proiect m-a chemat Tudor Giurgiu, care este al treilea co-regizor la acest proiect și co-producătorul filmului, alături de Coosmin Hodor. M-am chemat la o întâlnire și am povestit despre viața lui Ilie Năstase, aveam o carte de-a lui Jimmy Connors pe masă. În ea spunea că „Ilie Năstase a fost primul rockstar al tenisului, prima super vedetă a tenisului”. Știam foarte puține lucruri despre Ilie Năstase în momentul respectiv, știam lucrurile generale, că a fost primul Numărul 1 Mondial, că a fost un jucător foarte bun, dar nu știam în detaliu elemente despre viața lui. Fix atunci am primit niște pungi cu dosare și articole din ziare adunate de un fan a lui Ilie Năstase și am început să răsfoiesc prin acele materiale și am fost vrăjit, să spunem, din prima. Le-a primit chiar de la Ilie Năstase, care avea acele dosare făcute extrem de minuțios, cu fiecare articol din ziar din perioada comunistă și era totul organizat cronologic, inclusiv pe lună și așa mai departe. La începutul dosarelor, persoana respectivă a scris toate turneele unde a jucat și ce rezultate a avut Ilie Năstase, ceva extraordinar să vezi o organizare așa de frumoasă. Ilie Năstase a primit dosarele după moartea acelui om de la familia lui. A fost un început foarte util și a fost foarte interesant de văzut cum era Ilie privit în România și cum era Ilie, de fapt, în America sau în Germania. Existau diferențe majore deoarece România era în perioada comunistă și cenzura era cât se poate de reală.

Tudor Popescu: Eu montez filme în mod normal. Tudor Giurgiu, producătorul și co-regizorul mi-a propus să intru în proiect ca să îl montăm, doar că se întâmplă uneori cu documentarele de arhivă și cu documentarele care se bazează foarte mult pe montaj ca cei care le montează ajung să fie foarte implicați în această parte creativă și sunt co-creditați ca regizori. Cumva a fost foarte mișto că am fost o echipă de trei și că am putut să luăm decizii împreună și votam atunci când nu ne înțelegeam. În timp ce montam se desfășurau și filmările și puteam să ghidăm tot procesul acesta de producție și post producție de la un moment la altul. Puteam să găsim oameni noi pe care să îi intervievăm în funcție de ce montam în perioada respectivă. Cam așa s-a întâmplat.

– Cum a fost experiența de lucru cu ceilalți doi regizori și cum v-ați distribuit responsabilitățile?

Tudor Popescu: În mod normal cei care montează sunt persoanele pe care regizorii se bazează că pot avea, poate, un ochi mai obiectiv asupra materialului și cumva îi ajută pe regizori să șlefuiască și să omită, există această parte în care și am avut acest rol. De această dată, când am simți că este și al meu documentarul acesta, am ajuns să fiu mult mai subiectiv și să îmi doresc să păstrăm niște lucruri pe care le-am creat pe parcurs, dar m-au ajutat ceilalți doi colegi să îmi revin simțul obiectiv. A fost excelent să eram trei, dacă eram doi, era nasol pentru că nu puteam să votăm, era cuvântul unuia împotriva cuvântului celuilalt.

Cristian Pascariu: Ce a spus Tudor este valid și real. Cea aș mai adăuga ar fi că, de multe ori, unul dintre noi avea câte o idee și testam acel material sau testam acea idee, acea poveste. Era foarte frumos când cineva aducea ceva nou. Nu aș vrea să dau vreun spoiler din documentar, dar de fiecare dată se întâmpla ca Tudor Giurgiu, Tudor Popescu sau eu să aducem câte o idee, să mai scoatem câte ceva și noi, ceilalți, ne dădeam seama că „ah, este super bine”.

– Care sunt aspectele cele mai fascinante ale lui Ilie Năstase pe care ați încercat să le evidențiați în documentar?

Cristian Pascariu: Am încercat să arătăm cât mai multe fațete ale lui Ilie Năstase, am încercat să arătăm, în primul rând, alte lucruri decât ce e cel mai cunoscut, faptul că el este sau a fost un atlet remarcabil, cu rezultate sportive foarte bune. Asta am considerat că este doar o bază pentru a putea construi multitudinea de fațete pe care care le are Ilie Năstase. El este, cu siguranță, un om carismatic, este, așa cum s-a declarat, un mare iubitor de femei. El este foarte mult lucruri. Nu aș vrea să spun foarte mult lucruri pentru că mi-aș dori ca oamenii să vină să vadă documentarul ca să îl descopere pe Ilie așa cum l-am descoperit noi în ultimii trei ani.

– Cum ați gestionat controversele care au marcat cariera lui Ilie Năstase în documentar și cum v-ați asigurat că prezentarea lor este echilibrată și obiectivă?

Cristian Pascariu: Nu ne-am ferit de controverse, dar povestea se învârte mai mult în jurul anului 1972 și am mai selectat momente din anii ’70, dar controversele de atunci îl definesc extrem de bine pe Ilie Năstase și astăzi. Deci nu cred că spectatorii vor simți lipsa unor controverse, deoarece ele există. Într-un fel și Ilie și-a dorit să spunem povestea exact așa cum a fost, adică nu a încercat să ne cenzureze în nici un fel.

– Ați făcut referire la anul 1972, acesta este cel mai important din toată cariera lui Ilie Năstase sau considerați că a avut și alte momente importante de glorie?

Cristian Pascariu: Am putea spune că în 1972 s-au întâmplat cele mai incitante momente din viața lui Ilie Năstase, când a câștigat primul turneu de Grand Slam, a făcut finala la Wimbledon, a jucat a treia finală de Cupă Davis, care era prima organizată în România, s-a căsătorit cu prima soție și mult alte lucruri s-au întâmplat, a fost un an foarte  plin pentru Ilie Năstase și de asta ne-am învârtit în jurul lui cu acest documentar. Viața lui Ilie a fost extrem de complexă și s-au întâmplat multe lucruri și mai târziu.

Tudor Popescu: Noi cu siguranță am folosit 1972 destul de mult în documentar, dar noi cu siguranță îl arătam pe Ilie și în mulți alți ani decât acesta, adică îl veți putea vedea câștigând Roland Garros și în multe alte momente, dar majoritar în anii ’70, când a fost perioada lui cea mai activă ca jucător de tenis.

– Care sunt provocările pe care le-ați întâmpinat în regizarea acestui documentar și cum le-ați depășit?

Tudor Popescu: Am avut două feluri de provocări, prima este legată de filmări. Mi-am dorit să avem multe legende ale tenisului, și prieteni, și jucători de atunci, dar și jurnaliști, chiar și arbitrii, ca să putem să arătăm o imagine cât mai completă, ceea ce a însemnat că a trebuit să ne mulăm pe programul multor staruri pe care le prinzi destul de greu la interviuri, dar ne-am bucurat că ne-au arătat disponibilitate, pentru că toți își doreau să vorbească despre Ilie Năstase. Pentru noi, asta a însemnat să trimitem o echipă de filmare pe mai multe continente și uneori aflam cu două zile înainte că  John McEnroe ne poate da 20 de minute, el fiind în Dubai. Ne mobilizam și trimiteam întrebările și trimiteam echipa să filmeze. Ar mai fi partea de arhivă, dar o să îl las pe colegul meu să vorbească.

Cristian Pascariu: Pe partea de arhive noi ne-am documentat extrem de mult despre Ilie și știam de anumite povești, da ne loveam de faptul că nu există aceste materiale filmate sau nu există fotografii. Cea mai mare provocare a fost să gestionăm această situație și de multe ori trebuia să renunțăm la o anumită poveste pentru că nu aveam material care să acopere. În schimb, o să vedeți că în material sunt extrem de multe materiale, majoritatea nu au fost văzute în România. Am reușit să adunăm din toată lumea și cred că oamenii îl vor descoperii într-un mod extraordinar pe Ilie, cum nu l-au mai văzut niciodată.

– Practic, povestea lui Ilie Năstase va fi spusă de multe nume sonore din sport, de jurnaliști, dar și de prietenii lui Năstase, câte interviuri ați luat pentru acest documentar?

Cristian Pascariu: Am avut luate peste 50 de interviuri, am vrut să arătăm o imagine din cât mai multe unghiuri și puncte de vedere.

– Ce ați dorit să transmiteți publicului prin acest film despre Ilie Năstase și despre influența sa asupra tenisului, dar și a sportului?

Cristian Pascariu: Ilie Năstase a schimbat foarte multe lucruri în tenis și noi am încercat să spunem o poveste sinceră și am încercat să spunem povestea lui Ilie Năstase așa cum e. În același timp, este și un film amuzant.

Tudor Popescu: Este un film în urma căruia nu ai cum să nu rămâi cu o senzație de bine, să fii mândru că ești român și că l-am avut pe Ilie Năstase care a reușit să fie primul jucător din Europa de est, care a venit ca o furtună asupra unui tenis tradițional și conservator, l-a zguduit din temelii și i-a împins limitele în cât a fost nevoie să se schimbe regulamentul tenisului și să se schimbe antrenamentul tuturor arbitrilor de atunci. Este un documentar, iar documentarul ca specie are șansă în minus, de aceea e important pentru noi să veniți cât mai repede ca, ulterior, să se poată lungi circuitul cinematografic.

– Cine a ales titlul și ce l-a inspirat?

Cristian Pascariu: Titlul a venit de la sine, este porecla pe care îl strigau apropiații și prietenii lui Ilie Năstase și nu a fost o căutare.

Tudor Popescu: O să vedeți, chiar și în film cei care vorbesc despre el, în mare parte, așa îl apelează, Nasty. Sigur, este un joc de cuvinte pornind de la numele de familie, dar este foarte coerent cu personalitatea lui sau, mă rog, cel puțin cu întâmplările de pe atunci.

– Afișul este, de asemenea, interesant. Care este povestea din spate?

Cristian Pascariu: Afișul este realizat de Roger Huyssen pentru revista Playboy din 1976 și cu toții ne-am dat seama că este foarte bună pentru că îl concretizează extrem de bine pe Ilie Năstase într-o singură imagine.

Tudor Popescu: Ne-am bucurat că am putut să îl contactăm pe artist, pentru că este încă în viață, și ne-a dat dreptul de folosință.

– Domnule Pascariu, ce înseamnă revenire în Botoșani pentru proiecția de gală a acestui documentar, având în vedere că sunteți originar din oraș?

Cristian Pascariu: Cred că voi fi emoționat, mai ales că este la Cinema „Unirea”, acolo unde am văzut foarte mult filme atunci când eram mic, acolo am văzut „Titanic”, „The Lord of the Rings” și multe alte filme celebre din perioada respectivă. Acum, cred că mă voi bucura foarte mult să văd un film semnat și co-semnat de mine, împreună cu colegii mei Tudor Giurgiu și Tudor Popescu.

– Ce așteptări aveți de la reacția publicului botoșănean față de film?

Cristian Pascariu: Sper să râdă, sper să se distreze și sper să spună prietenilor că le-a plăcut, prietenilor de pretutindeni.

– Ce mesaj aveți pentru tinerii din Botoșani sau din alte județe mai mici care își doresc să urmeze o carieră în industria cinematografică, având în vedere propria experiență și succesul pe care l-ați avut?

Cristian Pascariu: Eu aș zice să își urmeze pasiunea și dacă simt cu adevărat că vor să facă acest lucru, să meargă mai departe și atunci își vor găsi calea.

Tudor Popescu: Eu cred că e foarte important pentru cineva care vrea să aleagă drumul ăsta, să știe de la început că trebuie să se înhame la o muncă pentru care este nevoie de multă perseverență. Lucrurile în domeniul ăsta se învață destul de greu și greșind și nu este un traseu scurt, dar dacă își doresc cu adevărat, cu siguranță vor putea reuși.

– Ce speranțe aveți pentru viitorul cinematografiei românești și cum considerați că evenimente precum proiecția de gală a acestui documentar pot contribui la consolidarea și promovarea industriei cinematografice din țară?

Cristian Pascariu: Cum spunea și Tudor, documentarul este copilul vitreg al cinematografiei românești, dar proiecția de gală de pe 16 a ieșit foarte bine. Am avut nenumărate vedete care au participat, iar oamenii au fost extrem de încântați de acest eveniment. Cred că așa arătăm că se poate și cu un documentar să ieși la public.

Tudor Popescu: Eu îmi doresc să ajutăm spre a schimba cărămidă cu cărămidă percepția generală că filmele românești sunt de o anumită calitate sau că nu merită văzute. Din punctul meu de vedere, suntem într-un moment în acre spectatorii au din ce în ce mai multe motive să vină la cinema și cred că și cinematografia a făcut eforturi în acest sens. Calitatea filmelor a crescut destul de mult și cred că încet, încet vom schimba această mentalitate și o să ne bucurăm cu toții de o cinematografie din ce în ce mai bogată. Haideți la film, la toate filmele românești!

Echipa filmului care va fi prezentă la premiera de gală de la Cinematograful Unirea Botoșani.

Deja ai votat!
Botoșani
cer fragmentat
28.2 ° C
28.6 °
27.7 °
33 %
5.4kmh
54 %
vin
25 °
sâm
24 °
Dum
23 °
lun
15 °
mar
18 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Când se face, trebuie făcut la amiază, să vadă toată lumea.

EDITORIAL

După Gala Superscrieri în care au fost premiați ziariștii, o jurnalistă a găsit curajul de a spune public că un fost coleg a violat-o....

EPIGRAMA ZILEI

Frumoasă foc la trup și chip Ea sta cu fundul pe nisip, Și-orice bărbat, cât de cuminte, Simțea cum plaja-i mai … fierbinte !   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...