Ovidiu Domunco, noul primar al comunei Vârfu Câmpului, susţine că orice posibilă cheltuială a primăriei o pune în balanţă cu ce poate investi pentru oameni şi doar aşa o aprobă.
Reporter: – Aţi reuşit să produceţi una dintre cele mai mari surprize la alegerile locale. Cum aţi schimbat situaţia?
Ovidiu Domunco: – Da, pot să spun că am produs surpriza la Vârfu Câmpului. Am făcut-o prin prezentarea unui program de campanie corect şi concret pentru comunitate, prin ceea ce îmi doresc să fac şi prin dorinţa mea de a schimba în bine faţa comunei.
– Aţi găsit ceva în primărie care nu se pliază pe priorităţile dumneavoastră?
– Eu cel mai mult vreau să fac un program de dezvoltare a infrastructurii. Dar am găsit lucruri mai puţin bune, cum ar fi centrul pentru bătrâni pe care îl construim acum, şi despre care ştiu că o să împovăreze comuna, ne obligă la nişte cheltuieli enorme în decurs de zece ani.
Sincer, la acest proiect aş fi renunţat, dar din păcate nu se poate. Asta pentru că nu este ceea ce a fost prezentat la început de către fosta administraţie, gen că ar fi un azil. Este un centru în care persoanele trebuie să vină însoţite, pe timp de zi, opt ore, e un pic mai complicat…
– Sunt şi alte proiecte cu care, deşi nu sunteţi de acord, trebuie să le duceţi mai departe?
– Da, de exemplu este şi un proiect cu stâlpi „inteligenţi”, de 1,9 milioane de lei. Momentan, cred eu că pentru Vârfu Câmpului ar fi fost mai util să găsim proiecte pe modernizarea şi reabilitarea drumurilor comunale, pentru că avem o mică mare problemă: din 37 de kilometri de drumuri, cât are comuna, astăzi undeva la opt kilometri sunt cu asfalt, deci mai puţin de un sfert. Şi nici ăia nu sunt în întregime.
– Orice comunitate, ca să prospere, are nevoie de infrastructură, utilităţi, educaţie, cultură, sport. La ce staţi bine şi la ce mai puţin bine?
– Dacă ignorăm problema cu infrastructura, pe partea de educaţie cred că stăm relativ bine. Şcolile sunt modernizate, şcoala centrală, şcoala din Maghera.
Avem o mică problemă la Şcoala Ionăşeni cu încălzirea şi sper să o rezolvăm, Şcoala „George Hazgan” va fi şi ea ok cu puţine investiţii şi reparaţii pe care le vom realiza cu doamna director în perioada de vacanţă.
În principiu, dacă ne referim strict la actul educativ, stăm bine. Doar că nu avem o sală de sport, copiii erau nevoiţi să facă orele de sport afară şi iarna.
Nu mai putem să lăsăm copiii de clase primare să facă orele de sport în frig sau pe caniculă. Aşa că am depus acum, pe 30 iunie, un proiect. Am aplicat pentru o sală de sport didactică, prin Agenţia de Dezvoltare Regională ADR Nord-Est, avem punctaj bun, aşa că avem încredere că vom obţine finanţarea.
– Se ştie că Vârfu Câmpului a dat şi sportivi de performanţă…
– Da, îl avem pe Mihai Chiruţă, este campion olimpic la canotaj, este şi cetăţean de onoare, chiar am în plan să-l contactez personal şi să-l felicit pentru performanţele sale, sunt sigur că ne va aduce şi alte bucurii.
– Pe lângă infrastructura rutieră, spre ce alte proiecte de anvergură vă orientaţi?
– Aş vrea să duc apa şi canalizarea pe satul Lunca, Dobrinăuţi, Mesteacăn, zona aceea, pentru că oamenii chiar suferă de lipsa apei.
Pe fiecare sat al comunei – Ionăşeni, Vârfu Câmpului, Pustoaia – s-au mai realizat ceva investiţii, dar pentru Lunca nicio investiţie. Deci prioritar în acest mandat pentru mine va fi zona Lunca.
– Şi toate astea se întâmplă în condiţiile în care Siretul trece practic prin capătul multor curţi. Iar oamenii se uită la apă şi nu au apă…
– Da, nu au apă. Şi cel mai grav este că noi, la Vârfu Câmpului, nu avem apă potabilă. Noi avem apă brută. Şi în această perioadă, pe vreme de secetă, am avut probleme mari cu alimentarea cu apă în comună, pentru că puţurile au fost create şi forate în 1996.
În acel moment era un proiect SAPARD în derulare, în care se alimentau, dacă ştiţi, nişte cişmele care erau pe marginea străzii. Acum, comuna Vârfu Câmpului are racordaţi la apa de acolo, din acele puţuri, 500 de abonaţi…E clar că nu face faţă debitul de apă nici la aceşti 500.
Gândiţi-vă că urma să racordăm pe Proiectul Anghel Saligny partea cea mai mare a comunei, de la Ionăşeni la Şcoala Maghera, şi nu reuşim, lipsa apei îşi spune cuvântul. Noi lucrăm şi noaptea, alimentăm bazinul colector, ca să livrăm ziua apă.
– Dar aţi făcut ceva concret pentru a schimba această situaţie dificilă?
– Bineînţeles. Comuna Vârfu Câmpului va fi prima din judeţul Botoşani în care Nova Apaserv va face prima investiţie cu aducţiune de conductă de apă.
Aceasta va veni de la Staţia de tratare a apei Bucecea până la racordarea reţelei de apă care se construieşte acum în Vârfu Câmpului. Chiar vreau să le mulţumesc pe această cale domnului Alin Cirimpei de la conducerea operatorului de apă, domnului preşedinte Valeriu Iftime, domnului deputat Edi Mititelu, domnului senator Ovidiu Jitaru, domnului vicepreşedinte Constantin Bursuc, pentru tot sprijinul pe care mi l-au oferit.
Am găsit înţelegere, pentru că, ştiţi, construieşti o reţea comunală de 18 milioane de lei şi, dacă nu ai sursă de apă care să acopere necesarul consumatorilor, e foarte delicat.
– Câţi beneficiari veţi avea pe această investiţie?
– Dacă luăm de la Ionăşeni până la Lunca, cum e planul să ducem reţeaua de apă (de la un capăt la celălalt al comunei, n.r.), dacă la momentul actual avem 500 de abonaţi pe apă brută, probabil ne vom duce la peste 1.500 de gospodării racordate.
– Cumva, aceeaşi situaţie este şi cu gazul metan. Magistrala vă străbate comuna, iar oamenii se uită că nu pot aduce gazul în gospodăriile lor…
– Da, dar şi la acest capitol am o veste bună. Tocmai am semnat contractul de proiectare plus execuție pentru gaz metan, pentru 178 de racorduri.
Vor fi conectate undeva la 300 de gospodării în primă fază. Ulterior, anual, prin concesionari, vom duce conductă și racorduri pe distanțe de câte 3 kilometri. În următorii trei ani vom adăuga astfel încă 9 kilometri la cei 12,7 existenți.
– Sunteţi la intersecţia a două drumuri naţionale extrem de importante, ambele vin dinspre vămi. Se conturează ceva proiecte pentru a valorifica poziţionarea aceasta strategică?
– Pe mine m-ar interesa foarte mult parcurile industriale. Acum ele sunt foarte uşor de accesat pentru oraşe.
Eu sper ca în viitor să devină uşor de accesat şi pentru comune. Deci dacă o să apară oportunitatea de a accesa proiect pentru un parc industrial, voi depune toate eforturile să-l fac. O să cumpărăm teren, chiar dacă nu-l avem, şi o să fac această investiţie.
Pentru că poziţionarea aceasta strategică, deoarece suntem la jumătatea drumurilor care leagă mai multe oraşe – Suceava, Dorohoi, Siret, Botoşani – dă o mare valoare comunităţii din Vârfu Câmpului şi noi trebuie să o exploatăm.
– Pentru a valorifica această poziţionare, trebuie să rezolvaţi şi problema podului peste Siret, chiar dacă nu ţine de primărie. Aveţi noutăţi despre stadiul acestui proiect?
– Da, chiar acum două săptămâni au fost la mine la primărie reprezentanţii constructorului şi proiectantului şi am fost în teren. 
Asta pentru că primăria va face o staţie de epurare chiar lângă podul care traversează râul Siret, este terenul primăriei, proprietate.
Acolo, DRDP a dat aviz şi primăriei, dar şi pentru amenajarea podului provizoriu care va funcţiona cât se va lucra la nou pod. Aşa că am găsit împreună o soluţie, să nu oprim nici investiţia noastră la staţia de epurare, şi nici lucrarea lor cu podul provizoriu.
Acesta va fi foarte puţin ajustat ca traseu, iar noi vom amâna construirea unui gard împrejmuitor, şi astfel mergem mai departe cu ambele investiţii. Constructorul a spus că va intra efectiv în şantier în septembrie.
– Aveţi proiecte şi pe partea culturală?
– Desigur, chiar recent am avut o lansare de carte. Pe partea de muzică şi distracţie însă, aş prefera să fac un pic de economie, în următorii doi ani.
Nu voi cheltui bani pe Zilele Comunei, ci voi investi în dezvoltare.
Eu ştiu că şi distracţia este necesară, dar sumele cheltuite înaintea mea au fost destul de mari. Iar eu tot timpul măsor în kilometri de asfalt: patru kilometri de asfalt să oferi pentru Zilele Comunei, sincer mi se pare mult în opt ani.
Eu încerc să dezvolt, pentru mine cea mai importantă este bunăstarea oamenilor din comună. Peste ceva timp voi încerca să organizez din nou acest festival, dar cu ajutorul sponsorilor şi cu buna plăcere a oamenilor de a se implica.
– Contează apartenenţa politică?
– Contează buna intenţie şi, dacă vrei să faci ceva cu adevărat, găseşti înţelegere indiferent din ce partid faci parte. Ca drept dovadă, la domnul preşedinte Iftime nu contează dacă eşti din PNL, PSD sau alt partid, ajută pe toată lumea, fiecare comunitate care are un proiect bun.
Spre exemplu, eu, liberal, am înţeles că sunt alte comunităţi, din nordul judeţului, unde nevoia de aducţiuni de apă pentru animale şi ferme este mai mare, şi astfel acestea au avut prioritate. Am depus şi eu proiect şi ştiu că, la un moment dat, îmi va veni şi mie rândul.
– Ce alte planuri mai aveţi pentru comunitatea dumneavoastră?
– Noi nu avem deocamdată o zonă demnă de centrul comunei. Avem un bloc aproape în paragină în mijlocul comunei şi am aplicat pentru consolidare seismică şi creşterea eficienţei energetice, în data de 24 aprilie. Şi la Ionăşeni avem un bloc vechi, am depus şi pentru acesta în data de 20 iunie.
Vom avea şi un parc comunal pe care o să-l realizăm, într-o zonă de pădure pe care am găsit-o, foarte frumoasă, am schimbat practic un proiect mai vechi în care nu puteai să-ţi laşi copiii. L-am mutat, nici nu trebuie să investim mult, sper până la final de an să fie gata, suntem la stadiul ultimului aviz la APM şi începem construcţia.
– Aveţi proiecte şi pe partea socială?
– Avem proiect de bloc cu 12 apartamente, depus în ianuarie, de la bugetul de stat am primit cu ajutorul domnului senator Ovidiu Jitaru 750.000 de lei, plus sprijinul în consultanţă din partea domnului Edi Mititelu. Aceste locuinţe vor ajunge la tineri, specialişti. Încerc din răsputeri să aduc tineri înapoi acasă.
Îmi amintesc de anul 2013, când am început să cunosc toţi oamenii din comunitate. Când am început să merg din nou, în 2024, în campania electorală, mi-am dat seama că pe mulţi oameni pur şi simplu nu i-am mai găsit, atât de mult s-a depopulat. Este îngrijorător pentru mine, şi numărul de elevi din şcoli este mic, 290 într-o comună ca Vârfu Câmpului, destul de întinsă, este puţin.
Trebuie să oferim condiţii, să ajungem la o repopulare a comunităţii, satele noastre chiar sunt foarte frumoase, avem şi cadru natural, şi tradiţii, şi poziţionare bună, mai avem nevoie de condiţii şi la asta lucrăm, le vom face.
