Declinul demografic din judeţ se vede şi în educaţie, unde mai multe şcoli modernizate au fost închise. În categoria unităţilor unde nu se mai desfăşoară activitate didactică se numără şi 22 şcoli ridicate prin Banca Mondială. În anii când învăţământul a beneficiat de finanţări masive pentru investiţii, şcolile beneficiare ale lucrărilor au fost stabilite fără a fi făcută o analiză în ce priveşte evoluţia populaţiei şcolare. Şi asta pentru că s-au acordat fonduri aproape pentru fiecare comună sau oraş în parte.
Gabriel Hârtie, inspector şcolar general, a declarat că în judeţ sunt 132 de şcoli construite prin Banca Mondială, 22 dintre acestea fiind închise de câţiva ani. Formula folosită de oficialii din educaţie este „închise temporar”, însă este puţin probabil ca acestea să fie redeschise pentru elevi. 19 şcoli dintre cele închise sunt din mediul rural. Acestora li se adaugă trei şcoli din mediul urban, respectiv Şcoala cu clasele I-IV Bohoghina – Bucecea, Şcoala 2 Darabani şi Şcoala Gimnazială 3 Botoşani.
Şcoală transformată în adăpost pentru oamenii străzii
În Şcoala 3 funcţionează de câţiva ani un centru destinat cazării pe timpul iernii a persoanelor fără adăpost. Edilii botoşăneni au în plan unele demersuri vizând preluarea clădirii de la Ministerul Educaţiei pentru a fi amenajată ca sediu al Direcţiei de Asistenţă Socială. Direcţia funţionează în prezent într-o clădire din Centrul Istoric al municipiului Botoşani, însă spaţiul este insuficient, dat fiind faptul că instituţia este vizitată zilnic de foarte multe persoane.
În categoria şcolilor cu clase I-IV din mediul rural închise/nefolosite intră şcolile Sârbi – Vlăsineşti, Galbeni – Havârna, Başeu – Hudeşti, Dragalina – Hlipiceni, 2 Coţuşca, Hrişcani – Vlădeni, Socrujeni – Gorbăneşti, Sarata – Româneşti, Mitoc – Leorda, Griviţa – Cordăreni, Stolniceni – Răuseni, Cotu – Suharău, Cucuteni – Durneşti, Soroceni şi Mănăstireni – Unţeni, Năstase – Mihălăşeni, Bivolari – Dobârceni, Durneşti – Santa Mare şi Arini – Tudora.
„Numărul copiilor este în scădere”
Printre primele şcoli realizate prin Banca Mondială este cea din Başeu – Hudeşti. „Această unitate a funcţionat vreo opt ani şi după aceea am închis-o. Aici nu se mai desfăşoară activitate didactică de vreo zece ani. Satul este îmbătrânit, iar numărul copiilor este în scădere. Ca să-i dăm altă destinaţie, este necesară aprobarea Ministerului Educaţiei”, a declarat Viorel Atomei, primarul comunei Hudeşti. Potrivit edilului şi în satul Mlenăuţi sunt doar 22 de copii, care învaţă în sistem simultan. „Singurul sat unde avem spor natural pozitiv este Baranca. Acolo avem 340 de preşcolari şi şcolari. Aceştia învaţă în două schimburi, tot într-o clădire ridicată prin Banca Mondială. În Baranca am avea nevoie de încă un spaţiu pentru preşcolari şi elevi deoarece, din totalul de 750 de copii din comună, aproape jumătate sunt în Baranca”, a afirmat Viorel Atomei.
Şi la Sârbi, potrivit celor precizate de Andrei Boariu, primarul comunei Vlăsineşti, şcoala a fost închisă tot ca urmare a scăderii populaţiei şcolare. „Momentan, şcoala este nefolosită, dar ne gândim să-i dăm o destinaţie care să fie utilă comunităţii. Copiii învaţă tot în Sârbi, într-o şcoală cu etaj. Ştiţi foarte bine că în mediul rural scade numărul copiilor. Cu această problemă se confruntă foarte multe comunităţi rurale”, a mai spus Andrei Boariu.
