Pare incredibil, dar chiar şi astăzi mai exista locuri interzise femeilor, în ciuda luptei împotriva discriminării.
Biserica în care nu au voie femeile este Mănăstirea Frăsinei, din comuna Muereasca, judeţul Vâlcea. Ridicată în urmă cu aproape două secole, Mânăstirea Frăsinei este singurul aşezământ din ţară cu un regim strict, asemănător celui de pe Muntele Athos, unde femeile nu au voie să se roage, iar călugării nu au dezlegare la carne.
Istoria Mănăstirii Frăsinei începe în anul 1710, când doi călugări au construit un schit în mijlocul pădurii din Muereasca. 150 de ani mai târziu, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, a dat ordin să se construiască o biserică nou, impunătoare, şi câteva chilii pentru călugării ce aveau să slujească aici. La scurt timp de la ridicarea aşezământului monahal, Sfântul Calinic a interzis intrarea femeilor în Mănăstirea Frăsinei. Astfel s-a născut legenda acestui lăcaş de cult, cunoscut pentru mulţi drept biserica în care nu au voie femei. „Acest sfânt lacaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbăvia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ianuarie 1867”, scrie pe piatra de legământ a Sfântului Calinic.
Pe seama acestui legământ a apărut şi o legendă care spune că episcopul Râmnicului ar fi dat avatonul după ce, în timpul unei vizite inopinate la mănăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Legende povestite de oamenii locului
De-a lungul timpului, pe seama legământului lui Calinic au apărut şi câteva legende, iar oamenii locului povestesc că mai multe femei au murit pentru că au ignorat blestemul şi au urcat la mănăstirea din deal. Localnicii susţin că printre cele care şi-au pierdut viaţa se numără şi o fată de 16 ani care, profitând de neatenţia tatălui ei, şofer pe camion, a călcat pe pământul sfânt, deşi fusese avertizată de existenţa legământului. Pe drumul de întoarcere, camionul în care se afla fata s-a răsturnat. Oamenii povestesc că adolescenta a murit strivită de buşteni, în timp ce tatăl şi fratele ei au scăpat ca prin minune, alimentând misterul bisericii în care nu au voie femei.
O altă legendă o are ca protagonistă pe o tânără frumoasă şi bogată, care ar fi intrat în mănăstire îmbrăcată în straie bărbăteşti. Fata şi-ar fi găsit sfârşitul într-o prăpastie de pe marginea drumului, în timp ce se întorcea acasă.
