Sfânta Olga și Sfântul Vladimir, nepotul său (pomenit la 15 iulie), sunt cei care au încreștinat poporul rus. Documentele vremii o consemnează pe Sfânta Olga ca fiind prima femeie care a condus Rusia si, totodată, primul membru al familiei regale care s-a convertit la credințacreștină.
Olga a fost soția lui Igor, fiul lui Rurik, print de Novgorod Rurik, întemeietorul dinastiei Rurik a tarilor ruși, cu care s-a căsătorit în jurul anului 903 . în 912Igor a devenit conducătorul Rusiei Kievene dar este ucisîn 945.
După moartea soțului ei, Olga a devenit noul conducător al regatului, în calitate de regent al fiului lor, Sviatoslav, care avea vârsta de 3 ani.
Ca împărăteasă, Olga s-a bucurat de sprijinul armatei și al poporului. în politica interna a devenit cunoscuta pentru stabilirea unui tribut, considerat uneori a fi fost primul sistem de taxe din Europa de Est. O inițiat o reforma în ceea ce priveștereîmpărțirea Rusiei Kievene în unități administrative ce erau controlate de reprezentanțiiÎmpărătesei. Tot împărăteasa Olga este considerata inițiatoare primelor construcții urbane din piatra în Rusia Kieveana, în special în orașele Kiev, Novgorod și Pskov.
Pe lângă toate aceste realizări importante în plan politic-administrativ, cea mai importanta moștenire a sa lăsata poporului rus s-a manifestat în plan spiritual. Aceasta a fost posibila prin convertirea sa la creștinism.
Creștinismul a fost introdus în Rusia Kieveana prin misionari greci veniți din Bizanț în secolul al IX-lea. O comunitate creștină organizata se cunoaște ca a existat în Kiev în prima jumătate a secolului al X-lea. Primul contact al Împărătesei Olga cu credințacreștină este posibil sa se fi produs prin intermediul membrilor acestei comunități. Documentele vremii arata însă ca Sfânta Olga a fost botezata în 955 sau 957, în timpul unei vizite oficiale la Constantinopol, primind numele Elenade Patriarhul Polieuct.
Întoarsăacasă, împărăteasaîncepu sa propovăduiască dreapta credința în rândulsupușilorsăi, ridica locașuri de slujire, printre care și Catedrala Sfânta Sofia din Kiev, unde se afla pana astăzi o părticica din lemnul Sfintei Cruci dăruite de patriarhul Teofil act sfintei împărătese, pe care scrie pana astăzi: „Sfânta Cruce pentru renașterea poporului rus, primita de prințesa nobila Olga“.
In 968, pe când Sviatoslav se afla plecat într-o campanie militara, Kievul a fost atacat de către pecenegi, o populație turca semi-nomada. Împărăteasa Olga a trebuit sa organizeze apărareaorașului. Aceasta trecut la cele veșnice la puțin timp după asediul Kievului din 969. Printul Sviatoslav a poruncit ca mama sa fie înmormântata cu simplitate dupărânduialacreștină.
Botezul Împărătesei Olga nu a fost nu a condus la convertirea imediata a poporului rus și nici măcar pentru la convertirea propriei familii. Fiul ei, Sviatoslav, nu a sprijinit decizia mamei sale deoarece se temea de pierderea respectului armatei din cauza noii credințe. El nu a putut renunța la credințapăgâna. Dar roadele lucrării misionare ale Împărătesei Olga s-au văzut în activitatea nepotului sau, Vladimir cel Mare, care, în 988, avea sa facă din creștinism religia oficiala a Rusiei Kievene.
– Preot Olivian SANDU
