Cuibul de vulturi al vitejilor de demult

0

Cetatea Poenari este o construcţie deosebită atât prin locul de construire, arhitectura sa, dar şi prin misterul istoriei sale.

 

Situată pe cursul superior al râului Argeş, la 27 de Km de Curtea de Argeş, într-un peisaj unic prin sălbăticia şi splendoarea sa, Cetatea Poenari atrage din ce în ce mai mulţi vizitatori din ţară şi de peste hotare. Încadrarea fortăreţei într-un peisaj mirific, încărcătura ei istorică, misterul care pluteşte în aerul ce o înconjoară, imaginea ei sublimă printre nori, cer şi păduri, nu are cum să nu încânte şi să fascineze privitorul. Ca să ajungeţi la ea, trebuie să urcaţi 1.480 de trepte, ce şerpuiesc prin pădurea deasă de fag, dar odată ajuns sus, orice urmă de oboseală dispare, văzând panorama magnifică, ce se desfăşoară deasupra Cheilor Argeşului şi a Transfăgărăşanului.

Cunoscută şi ca „Cetatea lui Vlad Ţepeş”, aceasta a atras televiziuni de renume, precum National Geographic, Discovery sau History Channel, care au făcut reportaje impresionante, despre aceste locuri. Se pare că şi romanul „Castelul din Carpaţi”, al lui Jules Verne, a fost inspirat din legendele despre această misterioasă cetate.

Numele de cetatea Poenari i-a fost dat după numele satului învecinat, aflat pe valea Argeşului la 6 km distanţă şi anume satul Poenari. Acest nume al cetăţii apare în izvoarele de secol XV şi XVI, dar şi în secolele XVII şi XVIII în literatură de specialitate. La sfârşitul secolului XVII cetatea mai primeşte o denumire, cea de Cetatea lui Ţepeş Vodă. Această denumire o putem regăsi într-o cronică unde ni se spune că Cetatea Poenari a fost construită de către Vlad Ţepeş. De asemenea tot din cronică aflăm că Vlad Ţepeş a folosit pentru construcţia cetăţii târgovişteni ce fuseseră pedepsiţi pentru o fapta foarte gravă.  Numele de Cetatea lui Ţepeş Vodă o întâlnim în însemnările mitropolitului Neofit, în însemnări de călătorie, cum ar fi cele ale lui Cezar Boliac din anul 1845. O altă denumire a cetăţii a fost şi Cetatea lui Negru Vodă.

 

Construirea cetăţii, între istorie şi legendă

 

Se spune că, primul turn ar fi fost ridicat în sec. XIII, pe timpul domniei lui Negru Vodă Voievod, făcând parte dintr-un plan de fortificaţii, pentru apărarea hotarului nordic al Ţării Româneşti. Vlad Ţepeş, la 1456, întăreşte fortăreaţa, construind încă patru turnuri şi ziduri groase din piatră şi cărămidă. Domnitorul îşi stabileşte aici un loc de refugiu, o reşedinţă secundară, în paralel cu cea de la Târgovişte.

Cetatea Poenari a contribuit la victoria finală a românilor din 1462, când voievodul i-a păcălit pe turci, potcovind caii cu potcoave puse invers, reuşind astfel să se retragă împreună cu oştirea sa, în cetate.

Una dintre legendele despre construirea cetăţii, transmisă din tată în fiu,  spune că: boierii din Târgovişte, speriaţi de asprimea domnitorului Vlad Ţepeş, s-au adunat în taină să pună la cale prinderea domnitorului şi predarea lui către sultan. Ţepeş însă, aflând de planul acestora, a întors totul împotriva lor şi şi-a trimis oamenii să-i captureze pe boierii strânşi într-o biserica, în ziua de Paşte. Aceştia au fost obligaţi să meargă pe jos 100 de Km, până la Curtea de Argeş şi de aici până mai sus, la o strâmtoare îngustă, numită  Cheile Argeşului.

Acolo, îi aştepta Vodă care, ridicând buzduganul spre înălţimile ameţitoare ale Cheilor, ar fi poruncit „Boieri şi coconi, jupâni şi jupâniţe, voi care mi-aţi urzit moartea în iatacurile voastre priviţi cuibul acela de vulturi, colo sus, să răsară până-n duminica Tomii cel necredincios o cetate de zid, să stea soarele pe fruntea ei”.

Au lucrat boierii zi şi noapte, pentru că ştiau ei că Vodă nu glumeşte şi într-o săptămână cetatea a fost gata. Urmare a acestei legende, cetatea este numită şi „cuibul de vulturi al vitejilor de demult”.

 

Obiectiv redeschis pentru turişti

 

Cetatea Poienari a fost o lungă perioadă închis din cauza unui incendiu de vegetaţie produs în zonă, cât şi din cauza pericolului ca turiştii să se întâlnească cu urşii. Acesta este însă redeschis în prezent după ce autorităţile din zonă au impus unele restricţii. „Cele 1480 de scări, care asigură accesul la cetate, pot fi urcate numai în grupuri organizate, care vor fi însoţite de echipe mixte formate din persoane autorizate de la Jandarmerie şi de la Muzeul Judeţean. De asemenea, turiştii sunt rugaţi să ţină cont de recomandările echipei interinstituţionale care îi însoţeşte. Orele de plecare de la baza cetăţii sunt: ora 10.00 şi ora 15.00”, anunţă Consiliul Judeţean Argeş.

 

Deja ai votat!
se încarcă...