seventeen − 10 =

A password will be e-mailed to you.

Autorităţile centrale vorbesc despre necesitatea modernizării sistemului Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) de ani de zile. La fiecare schimbare de şef al ANAF se aduce din nou în discuţie infrastructura.

În luna mai, la cinci ani de la semnarea acordului cu Banca Mondială, Guvernul a decis, prin hotărâre semnată de premierul Viorica Dăncilă, ca programul de modernizare infrastructură IT cu bani împrumutaţi de la Banca Mondială, să fie anulat.

În expunerea de motive se arăta că ANAF, în calitate de Agenţie de implementare, a considerat justificată solicitarea de închidere a Proiectului de modernizare a administraţiei fiscale (RAMP) din cauză că „înfiinţarea Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare (CNIF), care vizează schimbări de ordin strategic la nivelul structurii şi modului de funcţionare a sistemelor informatice, intră în contradicţie cu obiectivele RAMP” şi mai ales că „numeroasele modificări ale legislaţiei fiscale care pot conduce la nevoia de reconfigurare substanţială a unui sistem informatic de tip COTS (n.r. – commercial-off-the-shelf, adică iso 9003, cel pentru managementul calităţii produselor software), respectiv la costuri suplimentare”.
Un alt motiv invocat de ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, îl reprezintă „necorelarea cu nevoile reale ale ANAF, nevoile şi priorităţile pe termen scurt sunt diferite de ceea ce poate oferi într-o perspectivă medie sistemul informatic de tip COTS”.

Ca urmare, la cererea ANAF, Ministerul de Finanţe a solicitat BIRD anularea sumei de 51.902.124 euro şi închiderea proiectului (cu excepţia unor contracte aflate în derulare şi auditul împrumutului) la data de 31 martie 2019.

Proiect derulat doar pe hârtie

 

Proiectul RAMP, încheiat în anul 2013, în valoare de 70 de milioane euro, urma să fie finalizat anul trecut. Timp de doi ani, în 2015 şi 2016 nu s-a întâmplat însă nimic. Reprezentanţii Băncii Mondiale au sesizat în repetate rânduri că nu s-au făcut progrese la nivelul sistemului IT şi că sumele au fost cheltuite doar pentru analize.

În realitate, situaţia de la ANAF este mult mai gravă. Sistemul învechit şi aparatura depăşită au fost probleme sesizate încă din 2017, de şeful ANAF de la acea vreme, Bogdan Stan. Cât despre proiectul comun cu Banca Mondială, acesta era doar pe hârtie. „De când am preluat această funcţie, la începutul acestui an, am constatat că modernizarea informatică a ANAF era doar pe hârtie şi, practic, din 2015 până acum nu s-a mai întâmplat nimic concret”, spunea Bogdan Stan, în anul 2017, preşedinte ANAF. Drept urmare, autorităţile au decis să prelungească termenele până în 1 ianuarie 2021.

Principala problemă sesizată era tocmai infrastructura de servere şi unităţi de stocare a Centrelor de date ale ANAF, multe prea vechi să facă procesului aflat în derulare. În urmă cu doi ani, şeful ANAF vorbea despre un grad de încărcare de 99%, ceea ce făcea imposibilă orice fel de modernizare. „Contractele de întreţinere cu un contract de asigurare a funcţionării infrastructurii sistemului informatic al ANAF. Avem nevoie de înlocuirea platformelor hardware cu unele noi. Trebuie să transferăm bazele de date, sistemele de fişiere, în tehnologii similar”, oferea ca soluţie Bogdan Stan.

Conducerea ANAF informase doi premieri în legătură cu situaţia existentă, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose, dar fără rezultat.

În 2018, ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa declara că ANAF „a cheltuit doar 23,5% din banii alocaţi în programul de modernizare desfăşurat din 2012 în cooperare cu Banca Mondială, suma respectivă, de 60 milioane lei, fiind cheltuită doar pentru analize şi consultanţă, niciun leu nefiind încă alocat pentru sistemul IT”. Drept urmare, sistemul a rămas neschimbat, iar singura parte bună este aceea că România nu a trebuit să returneze forurilor europene şi mai mulţi bani.

Serverele Fiscului cad la 9.000 de accesări simultane

 

Infrastructura informatică din din spatele interfeţei pe care utilizatorii externi o folosesc pentru a comunica cu Fiscul se blochează la 9.000 de accesări simultane. Surse din domeniu au declarat pentru cursdeguvernare.ro că, în primele două săptămâni din martie, specialiştii IT din Fisc au „peticit” cum au putut sistemul, ridicându-i „performanţele” până la acest prag de accesări simultane, total insuficient însă pentru perioadele de vârf în care companiile fac raportări.

În momentul în care şi persoanele fizice au început să depună Declaraţia unică de venit şi Formularul 230, Spaţiul Privat Virtual nu a mai putut fi folosit. Cauza evidentă a blocajului: în jur de trei milioane de utilizatori au apărut în perioada din lună în care cele 300.000 de firme îşi depun declaraţiile.

Soluţia Ministerului de Finanţe, asumată de ANAF, a fost tipic dâmboviţeană: Guvernul a prorogat termenul limită de depunere a celor două documente pentru data de 31 iulie, şase zile după ce expiră data limită la care companiile depun, lunar, declaraţii.

Portalul cursdeguvernare.ro susţine că Finanţele au amânat problema, pentru că nu vor să o rezolve, resursele fiind direcţionate către relativ noul Centru Naţional pentru Informaţii Financiare (CNIF), aflat la Ministerul de Finanţe.

Fostul şef al ANAF, Bogdan Stan, s-a opus, în 2017, înfiinţării CNIF, transmiţând inclusiv o adresă premierului Mihai Tudose prin care preciza că procesul de modernizare va fi şi mai mult îngreunat. „Părerea mea este că această bază de date ar trebui gestionată de ANAF şi nu de Ministerul de Finanţe… Implicarea STS în această problemă s-ar putea să creeze un disconfort din punct de vedere al depunerii declaraţiilor de către contribuabili”, susţinea, la acel moment, Bogdan Stan, care a şi fost schimbat din funcţie.

Apreciază calitatea articolului

4 VOTURI - MEDIE: 2,75
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...