Mai sunt aproape doi ani până la alegerile viitoare și piața politică de la noi arată ca un talcioc răpănos unde aceeași speculanți de doi bani pândesc neîncetat și cu mare interes portofelele mușteriilor. Țigănia care domina până acum politicul s-a transformat, de când cu mezalianța pesedisto-liberală, într-o frăție mafiotă pe față. O frăție care se vrea a fi un zid înfipt în fața tarabei cu privilegii, pentru stoparea pigmeilor politici de alte culori care ar dori și ei să se înfrupte cât de cât din banii publici aflați în seifurile ce se pot deschide acum doar cu cheia galben-albastră. Așa stând lucrurile, e limpede că cele două partide aflate azi la guvernare se vor prezenta în alegeri sub forma unui alt USL, al treilea, parcă. Astfel, cu cei aproape 70 de primari, cu toată infrastructura instituțională locală și centrală, alianța contra firii are toate șansele să continue „proiectele începute” – așa cum le place șefilor lor să numească statul peste rând la muls parale. În aceste condiții, chiar nu înțeleg poziția celorlalți combatanți, care dacă nu-și schimbă radical și urgent atitudinile, doctrinele depășite, modul de comunicare, mesajul electoral, dar și factorul uman ruginit, erodat și dovedit a fi fără „lipici” la electorat, se vor învârti în continuare ca titirezul pe un colț de masă unde nu-i nici pâine, nici cuțit și nici chiar banala față de masă. În această situație sunt în primul rând aripioarele rupte din PSD și PNL. Adică Macaleți, Rotaru, Ciofu și ceilalți, care au încropit o filială a APP-ului, dar bat pasul pe loc. Că rezervorul electoral al social-democrației este limitat, o știm cu toții, și din acest motiv zestrea „apepiștilor” nu poate crește decât ciugulind din lada plină aproape ochi a Doiniței, ceea ce e destul de dificil. Deci APP nu prea va conta pe piața politică botoșăneană. O situație ciudată este la liberali, unde Flutur, Achiței și toți ceilalți proveniți în mare parte din aripa pedelistă vor fi marginalizați și executați unul câte unul, astfel încât pe listele comune ale USL din 2024 nu vom găsi vreun indezirabil nici dacă dăm cu pușca. În aceste condiții, mă miră faptul că aceste ținte vii nu se duc ori la Forța lui Orban ori la PMP-ul lui Popescu. Cine își închipuie că mai are vreo șansă în PNL, se înșală amarnic. Căsătoria politică pe interes major dintre Șoptică și Federovici este mai solidă ca oricând, deci nici măcar un adulter cât de mic nu se poate întâmpla. Dacă Forța lui Orban va continua să orbecăie ca până acum, în 2024 o vom măsura în … mN (milinewtoni, pentru cei care au făcut oarece școală!). Bătutul pasului pe loc în spațiul politic extra uselist se datorează, fără discuție, și situației dificile cauzată de doi ani de pandemie, iar acum de războiul din Ucraina. Și totuși, chiar așa, cei care vor contura opoziția viitoare ar trebui măcar să-și tragă treningul pe ei, dacă la încălzire nu pot încă ieși. La USR, mai mult ca oricând, e necesară, pe lângă o stabilizare doctrinară, o aplecare mai profundă către atragerea de noi membri, simultan cu o democratizare la vedere a filialei, dispariția găștilor, a cuiburilor, dar și a facțiunilor. Toți acești factori sunt vitali pentru sănătatea și vigoarea partidului. Mai ales că la ce procent de nemulțumiți există, bazinul electoral le poate fi extrem de favorabil. Dar trebuie nu numai vorbe sau postări pe FB, ci și fapte. Despre AUR, atâta vreme cât nu au nici cap și nici coadă bine determinate la nivel local, chiar nu am ce să zic. PMP și ProRomânia n-ar trebui să mai piardă timpul și să bată palma, primii cu indezirabilii din PNL, iar ceilalți cu APP. Altfel, iar vor fi în afara jocului politic și riscul major al încă unui scrutin ratat este dispariția din peisajul politic. Cam asta ar fi situația. Mici surprize e posibil să apară pentru că principiile nu fac niciodată casă bună cu politica, dar cu siguranță ele vor fi excepțiile care întăresc regula. Regula pasului în doi adică USL. Că tare le mai convine pesediștilor și liberalilor!
