Zilele trecute, o mare parte din media botoșăneană plângea și suspina că un profesionist de excepție de la IPJ Botoșani, șeful Serviciului criminalistic părăsea instituția prin ieșirea la pensie. Foarte corect, foarte adevărat, dar nu despre profesionalismul comisarului proaspăt pensionat vreau să dezvolt în continuare niște idei ci despre sistemul găunos care a făcut posibilă ieșirea la pensie la 48 de ani, după 25 de ani de muncă, a unor specialiști aflați în apogeul carierei lor profesionale. Înțeleg că munca într-un asemenea sector de activitate este stresantă, este apăsătoare ba chiar periculoasă dar să „extragi” din câmpul muncii pe motiv de pensionare asemenea specialiști mi se pare o mare-mare prostie a statului român. Ne mirăm adeseori că nivelul de pregătire al cadrelor de poliție este în continuă scădere dar ne debarasăm de specialiști ca de măsele stricate cu speranța că vor apărea alții în loc. Nu, stimabililor analfabeți funcționali care ați conceput și ați promovat aceste legi aberante, nu vor apărea alții din neant, din spuma mării! Există o mie de variante care să evite depopularea instituțiilor în ceea ce privește profesioniștii de top numai că ai noștri legiuitori au găsit-o pe cea mai proastă și pe cea mai aberantă dintre ele. Din moment ce marea masă a românilor angajați în câmpul muncii poate ieși la pensie numai dacă vechimea acumulată depășește 35 de ani de muncă și 65 de ani de viață, o mărire a pragului de pensionare a angajaților din instituțiile de forță mi se pare de bun simț în condițiile în care numărul total al pensionarilor se apropie de 5 milioane iar numărul salariaților din mediul privat este de aproximativ 4,5 milioane. Nu am inclus în această categorie clasa bugetară formată din aproape 1,2 milioane de români. Apropo de denumirea de „clasă bugetară”, constatăm că în locul claselor sociale inventate de către comuniști (clasa muncitoare, țărănimea cooperatoare și intelectualitatea) azi găsim pe scena … socială a țării patru clase: bugetarii obișnuiți, bugetarii din instituțiile de forță, privații și politicienii care, de multe ori se includ în primele două clase. Revenind la subiectul legat de hemoragia de specialiști bugetari din instituțiile de forță către veșnicele plaiuri de vânătoare de funcții și posturi tot bugetare unde se întâlnesc armonios leafa și pensia, mai trebuie consemnat și faptul că aspiranții la pensionare din instituțiile specificate, cu un an înainte de data ieșirii din câmpul muncii sunt mutați, dacă au fost copii cuminți și se au bine cu șefii, prin posturile cele mai bănoase întrucât sistemul de calcul al indemnizației (că nu o pot numi pensie!) ține cont în mod substanțial de nivelul veniturilor salariale din ultimul an. Lăsând la o parte latura financiară, o întrebare îmi zgândărește sistematic creierul: ce va fi peste 10 ani, de exemplu, în condițiile în care sporul demografic e negativ, emigrarea tot mai accentuată iar non bugetarii tot mai puțini? Pe unde veți scoate cămașa tovarășilor guvernanți? Din păcate, răspunsul la întrebare îmi zgândărește și mai mult creierul: îi doare la bască, după ei potopul! O viziune pe termen mediu și lung în ceea ce privește sistemul de pensii în România nu există, din păcate. Mediul politic, cu teșchereaua doldora pentru încă multe vieți de-acum încolo, se consideră în afara unicului pericol de care este obsedat, respectiv sărăcia. Numai că, este posibil ca însăși opulența și preaplinul material să le fie fatal. Istoria a dovedit de nenumărate ori că revoltele săracilor, ale celor care muncesc din greu pentru câțiva bănuți nu pot fi anihilate de nicio armată și de nicio poliție de pe pământ. În concluzie, prin modul în care este, conceput sistemul de pensii, România pierde de două ori. O dată că pierde specialiști pe care cu greu îi poate înlocui și a doua oară, risipește aproape fără discernământ avuția nației. Comparativ cu dictatorul Ceaușescu acuzat atunci, în decembrie 1989, de subminarea economiei naționale, autorul sau autorii actualelor anomalii din sistemul de pensii, pe lângă acest cap de acuzare ar trebui să mai dea seamă și pentru genocid și pentru discriminare și pentru trădare națională pentru că punerea pe chituci a țării tale cu voie sau fără de voie este o faptă specifică unei categorii clare de infractori: sabotorii!
Pensii, clase sociale și sabotori – Dumitru MONACU, scriitor
De MonitorulBT
0
Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
ARTICOLE SIMILARE
Editorial
Avem „di tăti” aici în Botoșani! – Dumitru MONACU, scriitor
Respectând proporțiile, și recunoscând din start atipicul comparației, este posibil ca din punctul de vedere al celor implicați, depunerea dosarelor de candidaturi să fie...
Editorial
Promisiuni, realitate și scuze – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Suntem în plină campanie electorală, deși până la startul oficial mai e ceva vreme. Candidații bombardează electoratul cu promisiuni care de care mai gogonate,...
Editorial
Despre incompatibilități – Dumitru MONACU, scriitor.
Eliminarea din cărțile Primăriei pe motive de incompatibilitate a medicului Cîrstoiu este doar praful în ochi pe care Ciolacu și ai lui ni l-au...
Editorial
Sensibili, dar și iertători de manipulat – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Nu e prima dată când pomenesc de Cănuță-om sucit, acel personaj aparent inventat de Caragiale, dar cât se poate de reprezentativ pentru spațiul mioritic....
Editorial
Cum spargem cercul vicios – Virgil COSMA, jurnalist
De când am intrat în Uniunea Europeană banii au curs gârlă, mult peste 70 de miliarde de euro, continuă să vină și vor mai...
Editorial
Plutași versus vâslași – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu aproape un an, mai exact pe 14 aprilie 2023, în „Monitorul de Botoșani”, apărea sub umila mea semnătură un editorial intitulat...
Editorial
Pârlacul Marcel și vicleanul Cătălin – Dumitru MONACU, scriitor
Dintre toți politicienii de top ai României de azi, Marcel Ciolacu este, fără îndoială, un personaj aparte care a înțeles cel mai bine ce...
Editorial
Strategii ciudate și penele papagalului – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Schimbările „spectaculoase” în cadrul strategiilor electorale ale partidelor apărute pe ultima sută de metri sunt semne că, pe undeva, societatea dă semne de revenire...
Editorial
„Broscuțele” și turnul Primăriei – Dumitru MONACU, scriitor
Nu am idee câtă lume cunoaște pilda cu broscuța surdă și, de aceea, pentru a fi sigur că voi fi înțeles așa cum trebuie...
Editorial
Aceleași poteci, alți parveniți – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Ați auzit ce isprăvi a mai comis Marcelașul cel Viteaz în ultimele zile? Ar cam trebui. Nu de alta, dar românilor le place să...
Editorial
Cu stângul în dreptul – Virgil COSMA, jurnalist
Nici n-a început bine campania electorală și deja ne este silă de ceea ce vedem și auzim, deși știam ce ne așteaptă. Cum deja...
Editorial
„Marea duhoare” de la Bucecea – Dumitru MONACU, scriitor
În urmă cu ceva timp, la o oră de maximă audiență, un important post de televiziune național ne aducea la cunoștință – în urma...
Editorial
Armată obligatorie, dar nu tot pentru voi – Ciprian MITOCEANU, scriitor
Idioțenia cu armata obligatorie este o temă foarte dragă atât românașilor de rând, cât și politicienilor, iar în ultima vreme discuțiile pe marginea subiectului...
Editorial
Campania ciudaților – George LAZĂR, director
Ca la fiecare patru ani, înainte de începerea cursei electorale, stâlpii electrici ai județelor, în special cei din orașe, s-au umplut cu postere cu...
Editorial
Oameni care sunt: Florin Egner – Dumitru MONACU, scriitor
Am stat foarte mult în cumpănă dacă și cum să scriu despre fostul edil al Botoșaniului. Faptul că aș putea fi acuzat de o...
Editorial
Doar din grijă pentru români – Ciprian MITOCEANU, scriitor
De ceva timp suntem efectiv striviți de campania electorală, iar cei care visează la un nou mandat nu au pierdut ocazia de a ieși...
Botoșani
cer fragmentat
18.6
°
C
18.6
°
18.6
°
77 %
2.8kmh
58 %
sâm
19
°
Dum
22
°
lun
25
°
mar
24
°
mie
12
°
CARICATURA ZILEI
POZA ZILEI
EDITORIAL
Respectând proporțiile, și recunoscând din start atipicul comparației, este posibil ca din punctul de vedere al celor implicați, depunerea dosarelor de candidaturi să fie...
EPIGRAMA ZILEI
Ajuns acasă pe la două
Din delegația la Cluj
Găsi pe doamna vopsind ouă
La un vecin, cu ruj...
-Dumitru MONACU
HAPPY CINEMA
POLITICĂ EDITORIALĂ
Politica editorială a Monitorului de Botoșani
Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...
ÎN ATENȚIA CITITORILOR
În atenţia cititorilor
Este foarte important pentru redacţia noastră să ofere cititorilor posibilitatea de a comunica cu noi rapid şi uşor. Astfel, pentru:
- a ne aduce la...
MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ
Codul de conduită al jurnalistului
În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise:
- Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...