Sătui să vadă cum siguranța românilor se depreciază pe zi ce trece, de au ajuns să regrete vremurile lui Ceaușescu chiar și cei care nu mai voiau să audă de așa ceva, doctorii Ciucă și Bode au scremut niscaiva propuneri legislative menite, chipurile, să crească gradul de siguranță. Bine, nu pentru toată lumea, mai ales pentru aleși, că prea s-au săturat, săracii, să fie hărțuiți de tot felul de huligani. Dar ei nu și nu… O fac pentru popor, nu pentru aleși; de unde mai scoate presa tâmpeniile astea?!
Plagiatori de felul doi, cei doi nu s-au dezmințit nici de această dată, așa că au căutat proiectele lui Dragnea, le-au scuturat de praf și gata inițiativele legislative. Sporuri de pedeapsă și închisoare din prima pentru diferite ilegalități. Să mai spună cineva că aleșii nu lucrează în interesul nostru.
Din păcate, așa cum aminteam și săptămâna trecută, noi n-am ajuns în halul în care suntem pentru că nu avem legi, ci din cauză că acestea nu sunt aplicate. Justiția nu e atât de oarbă încât are nevoie de îndrumări din mediul politic și, ca și cum n-ar fi de ajuns, mai e și coruptă. Tot felul de șmecherași se laudă cu cunoștințele lor din lumea magistraților. Bine, am putea spune că e fală goală, traistă ușoară, genul de laudă lipsită de acoperire; așa e românul, suferă de sindromul iedera, îi place să se agațe de notorietatea altora dacă el nu e în stare să iasă în evidență. Din păcate, prea multe decizii sunt suspecte, prea multe dosare sunt plimbate între instanțe până intervine prescrierea faptelor. Prea multe condamnări cu suspendare în cazuri foarte grave. Despre beizadele magistraților ce să mai vorbim? Unele parcă și-au pus în cap să demonstreze că pot mai mult decât infractorii. Cazul odraslei de judecător aflate în arest la domiciliu de peste un an și ceva pentru că a provocat un accident mortal în timp ce se afla sub influența substanțelor interzise nu mai scandalizează pe nimeni; gata, s-a uitat! Până la urmă o să se pronunțe o sentință cu executare, dar din aceasta o să se scadă arestul la domiciliu, iar dacă stă mai mult decât e cazul acasă, cu un avocat bun și complicitate unde trebuie o să încaseze și despăgubiri. Mda, cam aceasta este justiția românească.
În zilele în care doctorii Bode și Ciucă încercau să găsească leacul pentru problemele societății, o bătrână din Vaslui a trecut la un pas de moarte din cauza unui vecin care are ce are cu pământul ei. Există însă câteva amănunte care spun ce e de spus despre justiția din țara noastră. Individul nu e la prima abatere, ba dimpotrivă. Cu câteva săptămâni mai înainte a intrat în casă peste amărâtă, a snopit-o în bătaie, după care a udat-o cu apă și a plecat la treburile lui lăsând ușa deschisă. Așa, să înghețe baba peste noapte. N-a înghețat, noroc cu alți vecini. Agresorul a fost săltat de poliție, dar judecătorul a considerat că ceea ce s-a întâmplat nu e cine știe ce pericol social, așa că l-a lăsat în libertate. Iar „nepericulosul” a repetat isprava. Pur și simplu nu i-a păsat, nu se teme de nimic, iar asta sugerează ceva, nu? Să intri în casă peste cineva, să-l agresezi și apoi să-i aranjezi o moarte în chinuri presupune dereglare la cap, nu glumă. Câte legi au fost încălcate? Într-o țară normală doar tentativa de omor calificat era suficientă pentru a-l băga după gratii, dar la noi normalitatea presupune pedepse sporite pentru cei care-și strigă nemulțumirile către guvernanți. Nici după recidivă nu a fost luat mai în serios.
Dacă justiția își făcea treaba până acum, numărul de infracțiuni ar fi fost mult mai scăzut. Dar la noi justiția e suspect de indulgentă, deși nu-i lipsesc mijloacele coercitive. Justiția nu are nevoie de noi instrumente, trebuie să le utilizeze pe cele care dispune, sunt mai mult decât suficiente. Legi avem, de justiție ducem lipsă.
