Europarlamentarii au ascultat ieri un raport al social-democratei germane (SPD) Katarina Barley privind situația drepturilor fundamentale în Ungaria și continua blocare de către Viktor Orbán a pachetului financiar destinat Ucrainei.
Raportul prezentat în plen include un apel către țările UE de a decide că Ungaria a încălcat în mod persistent valorile fondatoare ale UE – ceea ce, dacă guvernele celorlalte 26 de țări membre ar da curs cererii Parlamentului, ar putea face ca UE să revoce unele dintre drepturile de membru al Ungariei, inclusiv dreptul de vot. Cu toate acestea, țările UE nu sunt obligate să respecte vreo astfel de cerere a Parlamentului.
Autocratul șef al guvernului de la Budapesta, Viktor Orbán (“viktatorul de la Budapesta” și “păpușa lui Putin”, cum a fost numit ieri de unii eurodeputați, fie de stânga, fie din PPE – creștin-democrații), este și cauza blocării pachetului de ajutoare de 50 de miliarde EUR al UE pentru a menține în stare de plutire bugetul Ucrainei pe următorii patru ani.
Ce dorește Orbán în schimb: Budapesta a indicat că și-ar putea ridica vetoul, cu condiția ca, în unanimitate, Consiliul European să aprobe finanțarea într-un mod defalcat anual. În termeni practici, acest lucru i-ar da lui Orbán puterea de a bloca finanțarea UE către Ucraina în fiecare an – sau de a obține concesii financiare de la Bruxelles pentru a nu-și exercita dreptul de veto.
Planul maghiar prevede ca UE să acorde 12,5 miliarde de euro în granturi și împrumuturi Ucrainei în fiecare an. Aceasta ar duce cu totul la 50 de euro miliarde pe patru ani, altfel zis suma propusă de Comisia Europeană.
Eurodeputații au fost foarte iritați ieri nu doar de întreaga situație din Ungaria, dar și de faptul că șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu a fost prezentă la importanta dezbatere despre Ungaria declanșată de prezentarea raportului. Eurodeputata liberală olandeză Sophia in ’t Veld a anunțat că Parlamentul este gata să ducă Comisia în fața Curții Europene de Justiție pentru că nu își respectă rolul de „garant al tratatelor”.
Pe 13 decembrie 2023, Comisia Europeană a deblocat 10,2 miliarde de euro de fonduri destinate Ungariei și care fuseseră înghețate din pricina situației drepturilor omului. Comisia continuă însă să mențină blocate alte 20 miliarde de euro destinate Budapestei.
Parlamentul a cerut deja amânarea preşedinţiei UE a Ungariei, președinție care urmează să înceapă în iulie. Dacă patru cincimi dintre statele membre sunt de acord, mandatul prezidențial al Ungariei ar putea fi amânat, țara fiind eliminată pe listă și neavând o altă șansă până în 2030.
