„Efectele încălzirii globale se văd de la an la an”

0

Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole a Judeţului Botoşani, susţine că, pe termen mediu, sunt soluţii la încălzirea globalăp, dar fermierii trebuie să fie pregătiţi.

 

Reporter: – Avem parte de o iarnă atipică. Cum influenţează agricultura?
Cristian Delibaş: – De fapt ar trebui să analizăm ultimii trei sau cinci ani, dacă nu ne raportăm la ultimul deceniu. Agricultura, în ultimii ani, a fost puternic influenţată de schimbările climatice, deoarece, de la an la an, ne confruntăm cu tot mai dese variaţii mari de temperatură de la zi la noapte, variaţii care sunt nişte dezechilibre, de fapt. Dacă ne referim strict la iarna 2019-2020, aceasta a fost atipică, aşa cum aţi spus, din punct de vedere al precipitaţiilor, atât sub formă de zăpadă, lapoviţă sau chiar ploi. Dacă ne referim doar la zona Botoşaniului, la zona de Nord-Est, putem spune că am fost privilegiaţi din punct de vedere al precipitaţiilor, deoarece, atâtea câte au fost, acestea au venit în sprijinul culturilor înfiinţate în toamnă. Noi avem o agricultură axată pe cereale şi putem spune că au fost ceva intervale cu precipitaţii care au adus un aport de apă în sol. Este nevoie în continuare de precipitaţii, la pregătirea patului germinativ, la germinarea seminţelor ce le vom încorpora în sol în primăvara anului 2020. Dacă ne uităm la nivelul întregii ţări, vom vedea că în Sud această iarnă a fost săracă în precipitaţii, chiar deficitară, în cele mai multe zone.

– Ce putem face în această situaţie, pentru că nu putem să irigăm iarna?
– Exclus să irigăm şi în perioada de iarnă, pentru că avem noaptea temperaturi negative. Da, e o problemă care a fost abordată la nivel mondial de cercetarea ştiinţifică, pentru că încălzirea globală afectează pe toată lumea, şi pe noi, ca ţară, şi iată că e prezentă şi în Botoşani. Încălzirea globală nu mai este un mit, este o realitate! Efectele încălzirii globale se văd de la an la an, le resimţim toţi. Vedem acele veri aride, cu intervale mari cu lipsa precipitaţiilor, care atunci când vin o fac cu o intensitate foarte mare şi cu fenomene extreme, care nu fac decât să perturbe dezvoltarea plantelor în vegetaţie la acel moment. De exemplu, după o perioadă lungă de timp, 45 de zile, în care nu am avut precipitaţii, în a 46-a zi avem precipitaţii de 100 de litri pe metru pătrat, capacitatea de absorbţie este foarte, foarte mică. În agricultură este nevoie de precipitaţii constante pe intervale lungi de timp, astfel încât solul să aibă capacitatea de absorbţie în stratul 0-30 de centimetri, 0-100 de centimetri.
– Scenariul acesta devine un mit pentru agricultură. Vedem că nu avem precipitaţii nici iarna! Ce facem?
– Eu nu aş fi chiar aşa pesimist, ci mai degrabă optimist. Cercetătorii au făcut recomandări, au venit în sprijinul producătorilor agricoli cu hibrizi aclimatizaţi, cu culturi cu perioade scurte de vegetaţie şi care printr-o tehnologia avansată să putem obţine producţii care să acopere toate nevoile consumatorilor.
– Cu aceşti hibrizi putem „combate” şi aceste ierni în care media temperaturilor diurne tinde uşor spre 10ºC şi apar apoi zile cu îngheţ, chiar ger?
– Nu vom putea interveni asupra climei, nu o vom putea schimba, dar vom putea interveni în tehnologiile de cultivare, în tehnologiile aplicate la sămânţă şi sol. Dacă ne raportăm strict la nivelul judeţului Botoşani, am recomandat producătorilor agricoli să-şi introducă în portofoliul de cultură hibrizii cu rezistenţă la secetă, aş putea merge până în a recomanda hibrizii deja aclimatizaţi în zona noastră.
– În Sud vedem deşertificare. În zona Dăbuleni chiar se vorbeşte de înlocuirea pepenilor cu kiwi. Noi vom ajunge să cultivăm curmale şi smochine?
– Exclus ca în zona noastră să avem astfel de culturi, doar, poate, ştiu eu, experimental, să avem un ghiveci ca să vedem efectul temperaturilor din Nord-Est asupra acestor plante. Nu! Exclus! În Botoşani vom rămâne pe culturile care sunt deja consacrate: porumb, floarea-soarelui, soia şi grâu. Cea mai mare parte a suprafeţei agricole din judeţul Botoşani se cultivă cu porumb. E o suprafaţă constantă. Dacă ne uităm, în ultimii ani, peste 30% din suprafaţa arabilă este cultivată cu porumb. Deci, avem o tradiţie în a cultiva porumbul şi de aceea am recomandat folosirea de hibrizi aclimatizaţi în zona noastră.
– Revenim la iarna actuală. Săptămâna viitoare se anunţă temperaturi maxime diurne de 15ºC şi chiar 18ºC…
– Dă Doamne să nu fie chiar până la 18ºC! Sperăm să nu avem chiar aceste temperaturi, pentru că, atunci, cea mai mare parte a pomilor fructiferi ar porni în vegetaţie, iar un eventual îngheţ târziu de primăvară ar putea să afecteze mugurii de rod şi mugurii floriferi la anumite specii.
– Care sunt cele mai expuse specii?
– În general, sâmburoasele sunt cele mai afectate, dar nu trebuie să propovăduim Apocalipsa. Nu putem exclude fenomene excepţionale, stranii, aşa cum a fost cel care s-a petrecut pe 2 februarie, când într-un interval scurt de timp am trecut de la 12ºC la 2ºC şi o vijelie cu intensitate foarte mare ne-a trecut de la ploaie la lapoviţă şi imediat la ninsoare. În trei sferturi de oră am avut toate fenomenele. După acel fenomen a ieşit curcubeul. În acea perioadă a şi tunat, a şi fulgerat. 2 februarie! Nimic altceva!
– Ce poate face un agricultor în aceste momente?
– Din păcate nu putem interveni asupra acestor fenomene, chiar dacă avem centre antigrindină. Nu putem face mare lucru în faţa acestor fenomene nowcasting, care într-un interval foarte scurt de timp au o intensitate foarte mare.
– În zona Cotnari, unii viticultori au început să îmbrace viţa-de-vie.
– Sunt metode mecanice de a preveni. Eu zic să nu ne panicăm şi să lăsăm iarna să se desfăşoare. Aşteptăm precipitaţiile de primăvară, pentru că acuşi trecem de la iarnă la primăvară şi ştim că primăvara este un anotimp ploios. Deci, eu aş transmite acest optimism al meu către toţi cei care gândesc pesimist.
– Totuşi, dacă vine un ger, ce soluţie au agricultorii, mai ales pomicultorii, care ar fi cei mai afectaţi?
– Acolo unde se poate, în livezile masive, să încălzească mecanic, cu fum. Fumul ridică temperatura şi ar putea proteja parţial speciile de pomi. Nu putem interveni însă în zona pomilor răzleţi cu focuri pentru a face fum.
– E o soluţie pe termen scurt…
– Da, pe termen scurt, nu pe termen lung. Într-o dimineaţă poţi să ridici temperatura, într-o anume depresiune, cu câteva grade. Să nu credeţi că fumul poate ridica temperatura de la -5ºC la +5ºC, ci doar cu câteva grade se poate creşte, dar un grad poate face diferenţa de la îngheţ la dezgheţ.
– Cum este afectată creşterea animalelor de aceste schimbări climatice?
– Aici, efectele sunt pe termen mediu şi lung, nu pe termen scurt. În zootehnie avem nevoie de apă pentru a adăpa animalele. Am avut zone unde nu am avut apă în subteran, în fântâni, în puţurile forate la mare adâncime şi era nevoie să aducem apă cu cisternele de la ISU (n.r. – Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă). Aici ar fi cea mai mare problemă în zootehnie, să asigurăm apa animalelor, pentru că animalele în fiecare zi au nevoie să bea apă şi nu pot să aştepte o săptămână două să le aducem apă. În anii anteriori, când a fost secetă, în anumite zone unde apa era adusă cu maşinile de la ISU, animalele începeau să fugă după ele. Ştiau că maşinile aduc apă.
– Vom vedea în scurt timp înlocuită vaca şi oaia cu struţul?
– Nu, exclus! La nivelul judeţului Botoşani suntem consacraţi în creşterea animalelor, în cultivarea cerealelor. Nu vom avea… Sau poate vom avea struţul şi cămila când vine Circul în oraş.
– Nu mai au voie cu animale la Circ…
– Dacă nu au voie să le aducă, atunci este exclus să avem struţ şi cămilă în zona de zootehnie, de creştere intensivă.
– Aducţiunile de apă din Prut şi Siret nu ar putea fi o soluţie?
– Noi suntem favorizaţi pentru că suntem flancaţi de două râuri mari. Instalaţiile de irigat, după o perioadă, au fost repuse parţial în funcţiune, acolo unde s-a putut şi acolo unde s-au făcut investiţii. Dacă vă uitaţi în zonele agricole, în perioadele de secetă, se fac irigaţii.
– Totuşi există o reticenţă, anul trecut nu s-a irigat nici 20% din cât se putea.
– Da, există o reticenţă în rândul producătorilor agricoli în a se asocia. Numai asociaţiile utilizatorilor de apă pot încheia contracte cu furnizorii de apă pentru irigaţii. În această perioadă, la Ministerul Agriculturii, este depusă în analiză o nouă organizaţie a utilizatorilor de apă. Deci, am sprijinit înfiinţarea unei noi asociaţii pe malul Prutului. Sunt producători agricoli acolo care s-au asociat şi pe care i-am consiliat.

 

 

 

+5 -0
se încarcă...