Premiera spectacolului „Frecvența Liberă”, un omagiu adus lui Mugur Călinescu de trupa de teatru a Colegiului Național „A.T Laurian”

La finalul acestei săptămâni, se deschide cortina Casei Tineretului pentru premiera spectacolului „Frecvența Liberă”, o producție dedicată unei personalități de seamă din istoria Botoșaniului, Mugur Călinescu, recunoscut ca un adevărat erou. Astfel, spectacolul propune o incursiune în viața și lupta acestui personaj marcant.

Joi, 11 aprilie, începând cu ora 18:00, trupa de teatru Drama Club a Colegiului Național „A. T. Laurian” aduce în atenția botoșănenilor un spectacol ce recompune destinul României în toată absurditatea sa, în ipostazele unui individ îndrăzneț care este în căutarea răspunsurilor la întrebări interzise în acele timpuri.

Cu o descriere îndrăzneață, spectacolul este prezentat ca o poveste despre pierderea semnalului, despre căutarea adevărului și a justiției într-o perioadă în care libertatea de exprimare era greu încercată. „Am pierdut semnalul, domnule! Raportez semnal pierdut. Pierdut ca suspectul nostru… Raportez un necunoscut ce încalcă cu nerușinare legile partidului comunist român. Cine poate lupta de unul singur împotriva unui stat?”.

Drama Club pune în scenă o realitate brutală, cea a regimului comunist din România, unde legea era un instrument de opresiune și de frică. Mugur Călinescu devine, astfel, un simbol al curajului și al rezistenței individuale în fața unui stat omnipotent.

Cine a fost Mugur Călinescu

Mugur Iulian Călinescu s-a născut pe 28 mai 1965 și a decedat pe 14 februarie 1985. Acesta a fost un elev la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani, cunoscut pentru acțiunile sale de protest împotriva regimului comunist din România. A fost declarat post-mortem, luptător împotriva regimului totalitar.

La 16 ani, elev în clasa a XI-a, în noaptea din 12 spre 13 septembrie 1981, a scris pe peretele Comitetului Județean PCR Botoșani cu cretă albastră o serie de manifeste anticomuniste. Timp de câteva luni, acesta a fost căutat de Securitate. Un profesor de psihologie avea să încerce să îi facă un portret-psihologic, însă acesta avea să fie total eronat. Securiștii urmau să caute un om de peste 30 de ani, cu o maturitate ieșită din comun, și nu un adolescent de 16 ani. În fiecare noapte se făceau inscripții noi, acest lucru punându-i pe jar pe comuniști. Aceștia au luat peste 80.000 de probe de scris, ceea ce însuma aproape toată populația matură din Botoșani. Toți securiștii au memorat pe de rost inscripțiile, astfel putând să le recunoască oriunde.

Însă, în data de 18 octombrie, după scrierea a cel puțin 24 de manifeste, Mugur a fost prins în flagrant, în jurul orei 00:55. Acest lucru nu s-a întâmplat datorită progreselor făcute de securiști, ci din cauză că adolescentul ar fi fost turnat de niște colegi, iar mai apoi a fost urmărit.

Persecuțiile exagerate ale Securității au avut un efect dramatic asupra sa. Este marginalizat de societate, la fel ca și mama sa, iar la scurt timp, în 1983, este diagnosticat cu leucemie. Există opinii care susțin că îmbolnăvirea s-ar datora faptului că a fost otrăvit (sau iradiat) în timpul anchetelor.