12 + 7 =

A password will be e-mailed to you.

Anunţată ca cea mai mare mişcare pentru infrastructură din ultimii ani din judeţul Botoşani, manifestația de ieri din faţa Consiliului Judeţean (CJ) a fost una redusă ca prezenţă, însă a punctat prin calitatea oamenilor care au venit să-şi spună păsul. Pe lângă cei câţiva protestatari care au răspuns chemării Grupului Civic Botoşani, s-au alăturat reprezentanţi ai unor puternice organizaţii civice din Moldova, precum „Împreună pentru A8”, „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”, „Moldova vrea autostradă”, „Diaspora Unită Ajută România (DUAR)”, „Reset Iaşi” sau cei ai iniţiativei „Semnez pentru 300 de parlamentari. Poporul este suveran” Iaşi. De asemenea, a fost prezent şi candidatul independent la alegerile europarlamentare, Gregoriana Tudoran, care a devenit portstindardul organizaţiilor civice care luptă pentru dezvoltarea infrastructurii Moldovei.

 

Pregătiri pentru un protest de amploare

 

Dis-de-dimineaţă, autorităţile au pregătit Piaţa Revoluţiei pentru a-i primi pe protestatari. Organizatorii au adus o platformă pe care au improvizat o scenă, iar jandarmii, puşi în gardă de numărul mare de protestatari anunţat, au mobilizat cadre din întregul judeţ pentru a putea face faţă unor eventuale probleme. Doar că, în realitate, numărul protestatarilor şi modul civilizat în care au înţeles să-şi spună păsul au făcut ca mobilizarea autorităţilor să fie una făcută în van.

 

Traşi pe un drum rupt de ape

 

Protestatarii au ajuns destul de târziu în Botoşani faţă de ora programată, acuzând faptul că au fost blocaţi în trafic. Mai mult, în loc să fie îndrumaţi spre Poligonul ACR, aşa cum se ştia iniţial, aceştia au fost ghidaţi să-şi parcheze maşinile pe „şoseaua moartă” de sub cimitir, vechiul drum de ieşire spre Suceava, care acum este rupt de ape. „Probabil şi-au zis că suntem obişnuiţi cu gropile şi ne-au băgat tot prin gropi. Este revoltător. Suntem foarte nemulţumiţi”, a declarat unul dintre tinerii participanţi la protest.

În jurul orei 10:20, manifestanţii au pornit în marş pe străzile oraşului, urmând traseul Strada Sucevei – Calea Naţională – Cuza Vodă – Piaţa Revoluţiei. La blocul care se construieşte în zona Stadionului „Municipal”, mai mulţi muncitori le-au strigat protestatarilor să meargă la muncă, însă s-au ales cu huiduieli. „Ieşiţi din casă, dacă vă pasă!”, „Demisia!”, Botoşani, trezeşte-te!”, „Moldova, trezeşte-te!”, au fost doar câteva dintre sloganurile folosite de protestatari.

 

Botoşănenii au tratat cu indiferenţă mitingul

 

Daniel Câşlariu, unul dintre organizatori, a făcut apel la botoşăneni pe tot parcursul marşului prin oraş să iasă în stradă, însă aceştia s-au mulţumit să-i privească pe protestatari de la geam, din balcon sau chiar din stradă, dar stând la umbră. „Oameni buni, aceşti oameni care au ieşit în stradă s-au săturat de drumurile astea. Nu am fost aduşi cu autocarele, nu am fost plătiţi de nimeni. Au ieşit în stradă, pentru că le pasă, oameni buni! Noi ne-am săturat, noi nu suntem de vânzare. Luaţi exemplu, ieşiţi în stradă cu noi, cereţi-vă dreptul vostru, oameni buni! Vrem drumuri bune, vrem autostrăzi, vrem să trăim decent!”, a fost mesajul lui Daniel Câşlariu, care a pus pe tapet şi riscul uriaş pe care-l reprezintă tramvaiele în Botoşani: „Ce aşteptaţi, de ce nu ieşiţi în stradă cu noi, uitaţi-vă ce tramvaie aveţi aici. Vreţi să ajungeţi ziua în care să aveţi un tramvai deraiat şi oameni morţi?”, a mai spus Daniel Câşlariu.

În jurul orei 11:00, protestatarii au ajuns în Piaţa Revoluţiei şi, rând pe rând, Daniel Câşlariu, Cristian Andrioaei şi reprezentanţii asociaţiilor civice din Moldova au luat cuvântul şi au cerut alocări bugetare mai mari pentru infrastructura Moldovei şi modernizarea cu prioritate a acesteia. „Oameni buni, noi astăzi nu suntem eroi pe Facebook. Noi astăzi suntem eroi în stradă. Am venit în căldură mare, am bătut kilometri întregi. Sunt oameni bolnavi care au venit cu noi… Eu nu am venit să protestez împotriva PSD sau a nu ştiu cui. Eu am venit să ne cerem drepturile”, a subliniat Câşlariu, arătând că în Piaţa Revoluţiei au venit protestatari de la Galaţi şi chiar Milano, în timp ce botoşănenii au preferat să stea deoparte.

 

Ionel Apostol: „Botoşaniul are nevoie de infrastructură”

 

Ionel Apostol, preşedintele Asociaţiei „Împreună pentru A8”, a reclamat că premierul Dăncilă a ales autostrada Bucureşti – Comarnic – Braşov să o facă în totalitate în mandatul său, în detrimentul Autostrăzii „Unirii”, pe care Parlamentul a votat-o prin lege. „Bucureştiul are drum spre mare – autostradă! Bucureştiul mai are câţiva kilometri pentru a trece în Ardeal şi în Europa! Acuma vor autostradă şi spre Braşov, pentru că acolo, la Braşov, au toate afacerile… Botoşaniul are nevoie de infrastructură, ca şi Iaşiul, ca şi Vasluiul, ca şi Galaţiul… A8 ar scoate Moldova din sărăcie. Să încercăm o coeziune teritorială a întregii Moldove, altfel suntem pierduţi. De acea rog moldovenii: «Moldoveni, treziţi-vă!», «Botoşăneni, treziţi-vă!»”, a fost mesajul lui Ionel Apostol.

 

Radiografie rece făcută de „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei”

 

Mesaje pro-infrastructură, mai ales pentru construcţia autostrăzilor, au avut şi reprezentanţii asociaţiilor „Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei” şi „Moldova vrea autostradă”, Alexandru Laurenţiu Cohal şi Dorin Dobrincu.

Autostrada nu este numai drumul, este viitorul! Avem nevoie să nu mai dăm şmenuri, să nu mai avem păcăleli, să nu mai avem străzi pe ocolite. Asta e toată metafora! S-a terminat cu Evul Mediu! Avem nevoie de nişte politicieni care să înţeleagă ce înseamnă autostradă: înseamnă rapiditate, înseamnă lucrurile directe, fără şmecherii”, a declarat Alexandru Laurenţiu Cohal.

Dorin Dobrincu, în discursul pe care l-a ţinut, a subliniat marile probleme cu care se confruntă Moldova. „În primul rând este izolarea. Suntem izolaţi pentru că nu avem infrastructură, nu avem autostradă nici spre Transilvania, nici spre Muntenia. În al doilea rând este depopularea accentuată. Dacă acum 16-18 ani, Moldova, cele opt judeţe, de la Botoşani până la Galaţi şi de la Suceava până la Vrancea aveau cinci milioane de locuitori, acum mai suntem doar patru. Un milion este plecat afară. Îl găsiţi în Spania, îl găsiţi, în Italia, în Statele Unite, în Canada, în Australia şi aşa mai departe… O altă problemă pe care am depistat-o noi şi o punem acut în faţa opiniei publice este inechitatea bugetară. Nu avem şosele, autostrăzi în Moldova, nu avem căi ferate modernizate, pentru că deciziile sunt luate de o bandă care vine din sudul României”, a declarat Dorin Dobrincu, moment în care protestatarii au început să strige în cor: „Hoţii!”, „Hoţii!”, „Hoţii!”.

 

Gregoriana Tudoran îi critică pe noii europarlamentari

 

Gregoriana Tudoran, candidatul independent la Parlamentul European, susţinut de asociaţiile civice din Moldova, a declarat de pe scena improvizată în faţa CJ că rămâne fidelă crezului care a determinat-o să intre în luptă. „Ieşirea din sărăcie a Moldovei se poate întâmpla doar prin conectivitate, prin construcţia de drumuri rapide”, a afirmat Gregoriana Tudoran, adăugând că va monitoriza îndeaproape prestaţia europarlamentarilor români. „În ciuda promisiunilor, niciun eurodeputat român nu a cerut să facă parte din comisia de Transporturi a Parlamentului European, singurul care şi-a ţinut promisiunea faţă de ceea ce a ales iniţial a fost fostul comisar european al României, Corina Creţu”, a subliniat fostul candidat la europarlamentare.

 

Zeci de SMS-uri trimise lui Costică Macaleţi

 

Protestul din faţa Consiliului Judeţean (CJ) pentru drumuri a avut şi un moment inedit. Protestatarii ar fi dorit să discute cu preşedintele CJ despre infrastructura judeţului, dar şi de această dată Costică Macaleţi a ales să plece în concediu şi să-l delege la şefia instituţiei pe vicepreşedintele CJ, Dorin Birta. Macaleţi a „plecat pe teren” şi la protestul din 9 aprilie. Din acest motiv, protestatarii au refuzat să discute cu Dorin Birta şi au apelat la un truc inedit pentru a-şi transmite doleanţele preşedintelui CJ. Spre finalul protestului, Daniel Câşlariu le-a cerut oamenilor prezenţi în Piaţa Revoluţiei să se adune în faţa steagului pe care l-a desfăşurat şi, în acelaşi timp, să îi trimită un SMS şefului CJ. Numărul acestuia a fost afişat pe un banner.

Scrieţi un mesaj, ce vreţi voi şi când vă dau eu startul trimitem toţi odată un mesaj domnului Macaleţi. Poate şi cei de la Bucureşti ne vor auzi. O mână de oameni, câţi suntem, vom trimite toţi odată domnului Macaleţi, să îi spunem nemulţumirea noastră”, a afirmat Daniel Câşlariu, care le-a cerut botoşănenilor să nu apeleze la injurii sau expresii obscene.

 

Vicepreşedintele CJ susţine că a făcut tot ce-i stă în puteri

 

În lipsa lui Costică Macaleţi, la şefia CJ a rămas Dorin Birta, vicepreşedintele instituţiei şi responsabilul pe drumuri. În dimineaţa zilei de ieri, acesta i-a invitat la o şedinţă pe Antonela Pătraşcu, directorul executiv în cadrul Direcţiei Investiţii şi Achiziţii Publice, şi pe şefii de servicii din subordinea acesteia, Cristian Ungureanu (Investiţii), şi Viorel Ţigănaşu (Achiziţii publice), cărora le-ar fi cerut să fie prezenţi la eventuale discuţii cu presa pentru a furniza date tehnice despre drumul strategic, precum şi explicaţii de ce acest proiect a fost atât de mult timp blocat de procedurile birocratice. Potrivit unor surse din cadrul CJ, cei trei funcţionari publici au refuzat, pe motiv că nu intră în fişa postului să facă acest lucru, iar în faţa presei a apărut doar Dorin Birta împreună cu directorul Direcţiei Judeţene de Drumuri şi Poduri (DJDP), Cătălin Gheorghian.

E adevărat că am avut o discuţie cu cei trei pentru a-mi oferi datele tehnice despre acest proiect. Este un proiect vast şi, ca vicepreşedinte, nu poţi şti toate amănuntele pe care le cere presa”, a admis Dorin Birta.

Acesta a recunoscut şi că protestul este îndreptăţit, că starea drumului strategic este mai mult decât proastă, dar a afirmat şi că nu este doar vina actualei guvernări, pentru că pe acel drum nu s-au mai făcut lucrări de vreo 15 ani, iar în acest răstimp s-au perindat pe la conducerea CJ reprezentanţi ai tuturor partidului, doar şefii de direcţii şi servicii rămânând cam aceeaşi. „Eu, Dorin Birta, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, nu pot să răspund pentru toate lucrurile pe care nu le-au realizat predecesorii mei. Eu răspund pentru ceea ce fac eu. Consider, în momentul de faţă, că am făcut tot ceea ce mi-a stat în puteri ca reţeaua de drumuri judeţene să ajungă la un stadiu cât mai bun”, a declarat Birta.

Referitor la drumul strategic, Dorin Birta a afirmat că lucrările merg mai greu, deoarece ploile au adus aluviuni pe carosabil, iar acesta trebuia curăţat. „Nu putem asfalta, plomba în condiţiile în care îşi doresc unii. Chiar vrem să facem lucrurile cât mai de calitate. Nu o să putem obţine performanţe maxime, dar măcar să încercăm”, a declarat Birta. Potrivit acestuia s-a plombat sectorul Răuseni – Todireni (12 kilometri) şi urmează a se turna plombe pe Todireni – Talpa, după care pe tronsonul Todireni – Albeşti – Truşeşti.

La rândul său, prefectul Dan Şlincu a declarat că înţelege supărarea şi revolta protestatarilor şi a celor care locuiesc în comunele prin care trece drumul strategic. „Sper ca în perioada următoare, Consiliul Judeţean şi Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri să găsească o soluţie pentru a repara drumul respectiv, pentru a se circula în condiţii de siguranţă până când va fi modernizat”, a conchis Şlincu.

 

Proiectul drumului strategic scos din nou la licitaţie

 

Proiectul drumului strategic a fost trimis la Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) în vederea reavizării lui pentru a fi scos din nou la licitaţie cu valoarea actualizată conform Ordonanţei 114. Şansele ca lucrările de reabilitare ale acestuia să înceapă în acest an nu sunt nici măcar de ordin teoretic. „Estimăm 1 septembrie deschiderea ofertelor, analizarea şi adjudecarea – cel târziu octombrie-noiembrie. Deci, un eventual contract, sfârşitul anului. Astea sunt procedurile legale”, a precizat, în ultima şedinţă de CJ, Antonela Pătraşcu.

Istoria reabilitării drumului strategic este una destul de tumultoasă.

La începutul acestui an, după doi ani în care a fost blocat de proceduri birocratice, fiind necesare mai multe avize, unele dintre ele chiar de la instituţii ale statului, drumul strategic a fost scos la licitaţie cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro, dar nimeni nu s-a arătat interesat, astfel că CJ a trebuit să actualizeze preţul de pornire al licitaţiei cu încă cinci milioane de euro. Şi asta în condiţiile în care vechea administraţie a CJ, cea liberală, susţinea că a lăsat proiectul, la nivelul anului 2016, „la cheie”.

Drumul strategic prevede modernizarea a 106,265 kilometri de drumuri judeţene din judeţele Botoşani şi Iaşi, reabilitarea a nouă poduri existente, construirea a trei poduri noi, amenajarea a cinci treceri la nivel cu calea ferată. Prin acest proiect vor fi modernizate patru tronsoane de drum judeţean situate pe teritoriul judeţului Botoşani – DJ 282 H (limită judeţ Iaşi – Rediu – Răuseni – Călăraşi), DJ 282 (Răuseni – Todireni – Albeşti – Truşeşti – Dângeni – Hăneşti), DJ 297 (DN 29D – Blândeşti – Suliţa – Lunca – Todireni) şi DJ 294 (Dângeni – Mihălăşeni) – precum şi cel situat pe teritoriul Judeţului Iaşi – DJ 282 H (Şipote – limită judeţ Botoşani).

Apreciază calitatea articolului

9 VOTURI - MEDIE: 3,56
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...