Un brașovean a fost condamnat la închisoare cu suspendare și a fost obligat la plata unei sume de peste 10.000 de euro față de Ministerul Culturii, după ce a „umflat” toate facturile depuse spre decontare în cadrul unui proiect finanțat prin granturi SEE.
Cazul a fost scos la iveală de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava, care l-au trimis în judecată pe Adrian Macarie, din Brașov, considerat responsabil de cele întâmplate.
La aproape opt ani de la aceste aranjamente, bărbatul a fost condamnat de magistrații Curții de Apel Suceava la doi ani de închisoare pentru participaţie improprie la infracţiunea de obţinere ilegală de fonduri, însă instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Magistrații i-au atras atenţia cu privire posibilitatea revocării beneficiului suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi a executării pedepsei, în cazul în care, până la expirarea termenului de supraveghere, nu îndeplineşte integral obligaţiile civile stabilite, afară de cazul în care acesta dovedeşte că nu a avut nicio posibilitatea să le îndeplinească.
Sentința definitivă a fost pronunțată pe 13 iulie a.c., după un proces care a durat aproape patru ani și jumătate. Interesant este că și Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Botoșani, partener în cadrul proietcului, s-a constituit parte în proces și a cerut o serie de daune. Doar că în acest caz procesul a fost disjuns și se va rejudeca separat.
Bani ceruţi pentru trei festivaluri
În fapt, pe 22 decembrie 2014, între Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, în calitate de operator de program, și municipiul Botoșani, în calitate de promotor de proiect, a fost încheiat un contract de finanțare din fonduri nerambursabile ce privea implementarea proiectului „Diversitatea multiculturală – pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița – Năsăud și Iași”.
Proiectul viza, printre altele, creşterea capacităţii de promovare a diversităţii culturale către publicul larg la nivelul regiunilor Nord Est şi Nord Vest prin organizarea a trei festivaluri în oraşele Botoşani, Iaşi şi Bistriţa şi realizarea unui film documentar cu privire la cultura şi tradiţiile multietnice.Pentru realizarea obiectivului, Primăria municipiului Botoșani a declanșat procedura de achiziție a unor servicii privind „cazare, asigurare masă și transport pentru participarea a minimum 50 de persoane (artiști)”, fiind declarată câștigătoare o societate administrată de Adrian Macarie, din Brașov.
„În acest context, cu ocazia organizării a două festivaluri multiculturale în municipiile Bistrița și Botoșani, în perioada mai 2015 – septembrie 2015, omul de afaceri, în calitatea menționată mai sus, cu intenție, a întocmit mai multe înscrisuri false (facturile fiscale, rapoarte de activitate, liste de prezență etc.), prin care a atestat în mod nereal prestarea unora dintre serviciile respective. Ulterior, aceste documente au fost înaintate de Primăria municipiului Botoșani Ministerului Culturii, în vederea decontării. Prin aceste demersuri, în conturile societății administrate de Adrian Macarie au fost virate sumele de 86.000 lei plus TVA (în total, 106.640 lei), pentru festivalul de la Bistrița și 43.000 lei plus TVA (în total 53.320 lei), pentru festivalul de la Botoșani”, spun anchetatorii.
Festival suprapus cu o altă manifestare
Suspiciunea de fraudă a apărut după ce experții din cadrul Unității de Implementare a Proiectului au verificat cum a fost organizat festivalul multiculturalității de la Bistrița. Așa au descoperit că festivalul s-a suprapus cu un alt festival al etniilor ”PFINGSTFEST” organizat în aceeași perioadă tot în municipiul Bistrița, dar de către municipalitatea din acel oraș, festival ce avea o tradiție de mai mulți ani, dar care nu a avut nicio legătură cu proiectul finanțat din fonduri europene.
A fost sesizat imediat ofițerul monitor din cadrul Ministerului Culturii, iar verificările au arătat că pe afișele de promovare a Festivalului Etniilor ”PFINGSTFEST” se prezintă, pentru ziua de 31 mai 2015 (prima zi din acest festival), un program aproape identic cu cel al Festivalului Multiculturalității organizat în proiect pentru ultima zi, în sensul că locul de desfășurare este identic (pietonal și scenă pietonal). Mai mult, o parte din artiștii angrenați în festivalul multiculturalității se regăseau și pe afișele ”PFINGSTFEST”, mai exact grupurile ”Trandafirașii” și ”Katharsis” și interpreta Elena Gheorghe.
Cheltuieli suspendate de la autorizare la Bistriţa
Concluziile au fost clare – „La verificarea actelor s-a constatat că ziua principală a Festivalului Multiculturalității de la Bistrița, 31 mai 2015, a coincis cu Festivalul Etniilor Pfingstfest 2015, organizat de Municipiul Bistrița, festival aflat la a 15 a ediție. De altfel, afișul festivalului Pfingstfest 2015 este identic cu programul zilei Festivalului Multiculturalității de la Bistrița, inclusiv orele festivalurilor”. Prin urmare, cheltuielile aferente Festivalului de la Bistrița, organizat în mai 2015, au fost suspendate de la autorizare, ca urmare a suspiciunii de fraudă.
Interesant este că deși trupa ”Katharsis” a participat la festival în urma unei invitații primite de la o angajată a Primăriei Bistrița, cu 10 membri și s-au întors la Botoșani în aceeași zi, pe lista organizatorilor figurau cu 17 membri, cazare și masă, deși li s-a oferit o singură masă la un restaurant ”mai modest, tip cantină”.
La fel s-a întâmplat și în cazul grupului „Trandafirașii”, care, ca și în cazul trupei „Katharsis” din Botoșani, a fost o adevărată bătaie de joc pentru că nu au fost cazați și au fost nevoiți să facă un drum dus-întors în aceeași zi de aproape 500 de kilometri.
Note de plată umflate
La Botoșani, în prima zi de festival (03.09.2015) au fost amenjate standuri de prezentare a minorităților, s-au realizat ateliere participative, jocuri și activități pentru copii, precum și o proiecție film.
În a doua zi de festival (04.09.2015) au fost amenjate standuri de prezentare a minorităților, s-a realizat o expoziție foto în aer liber cu fundal muzical specific, ateliere de lucru, etc.
În schimb, în a treia zi de festival (05.09.2015) a avut loc parada portului tradițional, precum și desfășurarea unui spectacol artistic de dansuri și cântece tradiționale ale minorităților participante, în cadrul căruia au prestat 75 de artiști aparținând grupurilor ”Trandafirașii” – Liceul Tehnologic Stolniceni Prăjecu (județul Iași), ”Katharsis” din Botoșani, ”Cervona Kalena” Negostina (Bălcăuți, județul Suceava) precum și ”Vadrosza” Bistrița, unde la fel nota de plată a fost umflată, organizatorul anunțând că au participat 75 de artiști, cărora le-a asigurat cazare la Botoșani în unități de 3 stele și mic dejun, prânz și cină, conform listei de prezență anexată, ori aceste servicii de cazare și masă nu le-au fost oferite tuturor artiștilor prezenți întrucât unii au plecat chiar imediat după spectacol.
În cazul grupului „Trandafirașii”, le promiseseră o masă după spectacol, însă acest fapt nu s-a mai întâmplat, membrii grupului primind doar câte o înghețată în timpul spectacolului.
Organizatorii nu le-au asigurat servicii de cazare artiştilor
De asemenea, organizatorii nu le-au asigurat servicii de cazare, întrucât în aceeași zi, pe data de 31.05.2015, au revenit cu microbuzul în județul Iași. Ba mai mult, un tânăr care figura pe lista deconturilor ca fiind membru al grupului ”Cervona Kalena”, care a participat, a ”servit” masa, a fost cazat și a evoluat la festivalul a făcut parte grup până în august 2015, a susținut că în septembrie 2015 se afla plecat în străinătate la muncă și, astfel, nu avea cum să fi participat la acest festival.
La fel, coordonatorul grupului de dansuri ”Vadrozsa” a susținut că a participat la festivalul de la Botoșani cu 6 sau 8 copii, însă, personal, nu a putut să însoțească grupul în acea perioadă, dar, din cauza modului de întocmire a facturii de către firma de transport, a fost nevoită să achite personal contravaloarea deplasării grupului, dar a primit asigurări de la organizatori că-și va primi în cel mai scurt timp aceste sume (cca 600 – 700 de lei), însă, deși anterior festivalului, dar și pe perioada desfășurării acestuia, a colaborat foarte bine cu societatea organizatoare, după încheierea festivalului reprezentanții firmei s-au făcut ”nevăzuți” (nu mai răspundeau la apelurile acesteia), astfel că a durat ”câteva luni bune” până ce și-a recuperat cheltuielile cu transportul, dar cu ajutorul unor angajați din Primăria Botoșani.
Deși s-a înțeles cu organizatorii să le asigure mese și o noapte de cazare, odată ajunși la Botoșani organizatorii nu au vrut să le mai asigure cazare, dar, ”după mai multe discuții, i-au cazat într-o unitate hotelieră”.
Copii plecaţi de frică
Din cauza faptului că hotelul unde aveau rezervare era un han vechi și nimeni nu mai ținea legătura cu ei, nu s-au simțit în siguranță și au hotărât să se întoarcă la Bistrița. Au luat doar o masă la Botoșani, seara mâncând pe drumul de întoarcere, din banii proprii. Astfel, în cuprinsul Raportului de monitorizare se precizează că ”Cu privire la Festivalul Multiculturalității de la Botoșani, cu o zi înaintea deschiderii nu exista nici un afiș în oraș cu privire la acest eveniment.
Scena era în pregătire în acea zi, nefiind încă montată în acea zi – 2 septembrie 2015. În prima zi a festivalului s-au postat câteva afișe și s-au distribuit pliantele realizate pentru publicitatea acestui eveniment… Evenimentul a avut ca public 50 de persoane, fiind foarte sumar mediatizat. Impresia creată a fost că festivalul a fost organizat fără implicare și pregătire, fiind implementat pe ultima sută de metri, cu ajutorul voluntarilor. Standurile de prezentare ale minorităților includeau panouri cu informații despre minorități, câteva costume și câteva pliante. Panourile au fost luate de vânt și dărâmate de mai multe ori, fiind neadecvate pentru exterior. Standurile nu erau atractive și voluntarii care stăteau la măsuțele standurilor nu comunicau cu publicul”.
În cadrul aceluiași Raport de monitorizare, echipa de control concluzionează că, „în ciuda bugetului proiectului, numărul de instituții implicate și a existenței firmei de organizare evenimente contractate pentru organizare, atât Festivalul de la Bistrița, cât și Festivalul de la Botoșani, au avut parte de o organizare superficială și precară”.
Fraudă confirmată la audieri
Cazul a fost preluat de procurorii DNA Suceava, iar audierile au confirmat frauda, iar în decembrie 2018 Adrian Macarie a fost trimis în judecată, procesul derulânu-se pe rolul Tribunalului Botoșani. În timpul judecății, însă, bărbatul, care a fost asistat de un avocat, a uzat de dreptul la tăcere.
Găsit vinovat de fraudă, bărbatul a fost condamnat și obligat la plata unor sume de bani. „Admite acţiunea civilă alăturată procesului penal de către partea civilă Unitatea de Management a Proiectului din Cadrul Ministerului Culturii şi obligă inculpatul MACARIE ADRIAN să plătească părţii civile suma de 53.320 lei, cu titlu de despăgubiri” se mai arată în decizia instanței.
