Ghid turistic al Muntelui Ceahlău

Muntele Ceahlău este primul masiv din România care a intrat în literatură şi sigurul care are o zi dedicată lui.

Ceahlău din judeţul Neamţ se află la 10 km vest de oraşul Bicaz şi este delimitat de văile Bistriţei, Bistricioarei şi Bicazului. Climatul care domină în Muntele Ceahlău este unul aspru, cu temperaturi scăzute în cea mai mare parte a anului.

Muntele Ceahlăul are o istorie demnă de invidiat: în anul 1716 a fost primul munte din Romania care a intrat în literatură, în anul 1809 primul munte urcat turistic, în anul 1840 apare la Iaşi primul ghid turistic pentru un munte, scris de către Aga Gh. Sasachi, iar in anul 1914 s-a înfiinţat cabana Dochia care a determinat dezvoltarea drumeţiei în această zonă.

Ziua muntelui Ceahlău este sărbătorită în fiecare an pe 6 august. În prima săptămână din luna august are loc şi fenomenul numit „Umbra Piramidei”: umbra Vf. Toaca la răsăritul soarelui formează o piramidă peste munţii din jur

Atracţii turistice în Muntele Ceahlău

Traseele de pe Muntele Ceahlău oferă turiştilor posibilitatea de a admira cele trei arii protejate ale Parcului Naţional Ceahlău: Rezervaţia Ştiinţifică „Ocolaşul Mare”, Rezervaţia natural botanică „Poliţa cu Crini” şi Monumentele naturii „Cascada Duruitoarea” şi „Avenul Mare”.

În aceste rezervaţii sunt protejate peste 1.100 de specii de flori dintre care cinci specii floristice au fost declarate monumente ale naturii: Floarea de colţ, Papucul doamnei, Ghintura galbenă, Sângele voinicului şi Bulbucii de munte.

Totodată sunt protejate şi 90 de specii de păsări şi animale, printre care: vulturul negru, acvila de munte, capra neagră, ursul, lupul, cerbul, râsul, pisica sălbatică, lăcarul, uliul porumbar, cocoşul de munte şi sticletele.

Cele două vârfuri care domină masivul sunt vârful Ocolaşul Mare (1907 m) şi vârful Toaca (1900 m), dintre care doar cel din urmă este deschis turiştilor.

Cabanele de pe Muntele Ceahlău

Pe masiv sunt construite patru cabane dintre care doar trei sunt deschise publicului, şi anume: Cabana Izvorul Muntelui situată la  797 m altitudine, Cabana Fântânele situată la 1.200 m alt, Cabana Dochia situată la 1.790 m altitudine şi Cabana Stănilelor situată la 1.400 m altitudine. Alături de aceste cabane pe Muntele Ceahlău s-a construit în anul 1993 şi cel mai înalt aşezământ monahal din Romania, schitul „Schimbarea la Faţă”.

Legendele Ceahlăului

Muntele Ceahlău impresionează prin stâncile cu forme ciudate care de-a lungul vremii au dat naştere la numeroase legende. Transmise din bătrâni aceste legende alimentează imaginaţia turiştilor şi aura mistică din jurul muntelui. Ceahlăul ca „uriaş cu fruntea-n soare” îşi aşteaptă calm turiştii care vor să admire pietrele cu forme ciudate şi să cunoască legendele lor.

Printre cele mai celebre legende amintim: legenda Vârfului Toaca, legenda Panghiei, legenda Poliţelor cu Crini, legenda Stănilelor, legenda Pietrei Ciobanului, legenda Dochiei sau a Turnului lui Butu şi Ana. Fiecare poveste descoperă ceva din frumuseţea oamenilor din aceste locuri, a inventivităţii şi a apropierii de natură.

Traseele turistice ale Muntelui Ceahlău

Turiştii pot explora muntele Ceahlău pe unul dintre cele şapte trasee turistice amenajate şi omologate. Fiecare traseu străbate muntele prin locuri diferite şi oferă turiştilor experienţe inedite.

n Traseul 1 (bandă roşie) străbate versantul vestic  al masivului Ceahlău prin Poiana Maicilor şi are punctul de plecare în Izvorul Muntelui.

n Traseul 2 (bandă albastră) străbate versantul estic al muntelui Ceahlău prin Curmătura Lutu Roşu şi are punctul de plecare în Izvorul Muntelui.

n Traseul 3 (triunghi albastru) străbate versantul estic al Ceahlăului prin Jghebul cu şi are punctul de plecare în Izvorul Muntelui .

n Traseul 4 (bandă roşie) străbate versantul nordic al muntelui pe la Cabana Fântânele şi are punctul de plecare din Staţiunea Durău.

n Traseul 5 (cruce roşie) străbate versantul nord-vestic al muntelui Ceahlău prin Poiana Vesuri şi Cascada Duruitoarea şi are ca punct de plecare Staţiunea Durău.

n Traseul 6 (bandă albastră) străbate zona de sud-vest a masivului Ceahlău prin Telec şi Curmătura Stănile şi are ca punct de plecare Bicazul Ardelean.

n Traseul 7 (cruce albastră)străbate zona de sud a muntelui prin Curmătura Văratec şi Poiana Maicilor şi are punctul de plecare din Sat Neagra.

Muntele Ceahlău este o comoară a neamului românesc, iar turiştii care vin să-l viziteze au ocazia să descopere tainele peisajului montan odată cu peisajul sufletesc al oamenilor de la munte.

Scară reabilitată spre Vârful Toaca

În acest an au fost finalizate lucrările de reabilitare pentru scara ce urcă spre Vârful Toaca. După o investiţie de peste 500.000 de lei a Consiliului Judeţean Neamţ, cele peste 500 de trepte şi 60 de tronsoane a câte trei metri lungime sunt pregătite pentru turiştii dornici de a parcurge unul dintre cele mai frumoase trasee montane.

Înlocuirea scării a fost necesară deoarece aceasta era uzată şi există riscul producerii de accidente, potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Neamţ.

Scara de lemn, construită pe cel mai înalt punct din Ceahlău, în anii 1970, a fost impracticabila mult timp. Până în prezent, turiştii urcau pe Toaca numai pe o cărare neamenajată ce asigură legătură între platoul superior al muntelui şi vârf.