vineri, martie 29, 2024
AcasăTurismCity break la Timişoara

City break la Timişoara

Timişoara este un uimitor amestec de istorie şi actualitate cu o arhitectură spectaculoasă şi alegerea ideală pentru un city break reuşit.

 

Timişoara, oraşul care în 2021 va îndeplini rolul de Capitală Europeană a Culturii, este o destinaţie ideală pentru cei ce aleg să plece într-un city break. Denumit pe parcursul timpului „Mica Vienă”, „inima Banatului”, „oraşul de pe Bega” sau „oraşul florilor”, Timişoara a moştenit un amplu patrimoniu de monumente istorice (peste 14.000 de clădiri) care sunt răsfirate de-a lungul celor şase cartiere vechi: Iosefin, Elisabetin, Fabric, Fratelia, Mehala şi Freidorf. Cotat ca fiind unul dintre oraşele cu cele mai bogate patrimonii arhitecturale şi culturale din România, Timişoara este un obiectiv turistic pe care trebuie să-l adăugaţi pe lista locurilor vizitate.

Una dintre principalele zone pe care trebuie să le vizitaţi este centrul oraşului cunoscut sub numele de Piaţa Victoriei sau Piaţa Operei. În această zonă veţi descoperi palate şi clădiri care amintesc încă de spectaculoasa arhitectură de altă dată. Stilul preponderent este cel baroc vienez (de unde şi denumirea Timişoarei de Mica Vienă), dar şi stilurile neo-bizantin şi Art Nouveau care şi-au pus amprenta pe numeroase clădiri.

Palatele pe care le puteţi admira în această parte a oraşului sunt: Palatul Lloyd, Palatul Neuhausz, Palatul Marbl, Palatul Camerei de Comerţ şi Industrie, Palatul Dauerbach, Palatul Loffler, Palatul Hilt-Vogel, Palatul Szechenyi şi Palatul Weiss. Majoritatea găzduiesc astăzi restaurante cu diferite specifice culinare, instituţii sau magazine.

 

Palatul Culturii

 

Clădirea Palatului Culturii, situată în partea de nord a Pieţei Victoriei găzduieşte Opera Naţională Română şi cele trei teatre de stat Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” şi Teatrul German de Stat (o situaţie unică şi totodată o premieră în Europa).

Dacă iniţial clădirea avea exteriorul în stil Renaissance, în urma celor două mari incendii din 1880 şi 1920, au mai rămas intacte doar aripile. Reconstrucţia a fost realizată de arhitectul Duiliu Marcu, stilul original păstrându-se numai pe laterale. La faţada principală şi sala de spectacole s-a adoptat stilul neo-bizantin.

Catedrala Mitropolitană din Timişoara marchează cealaltă intrare principală în centrul oraşului, fiind dispusă în partea de sud a pieţei. Catedrala este fără îndoială una dintre clădirile care vă va atrage privirea indiferent în ce parte a centrului vă veţi afla. Aceasta impresionează atât prin arhitectura somptuoasă care îmbină stilul bizantin cu cel moldovenesc cât şi prin dimensiunile sale vaste (cel mai înalt turn dintre cele 11 existente măsoară o înălţime ameţitoare de 83,7 metri).

Un lucru mai puţin cunoscut este acela că lăcaşul de cult ascunde o istorie extrem de interesantă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, la 30-31 octombrie 1944, aviaţia germană a bombardat Timişoara. Şase bombe erau destinate Catedralei Mitropolitane. Din cele şase bombe care au căzut lângă catedrală, doar una a explodat, producând pagube minore (geamuri sparte). Faptul că structura catedralei nu a fost afectată a fost considerată o minune a Lui Dumnezeu.

 

Castelul Huniade

 

Castelul Huniade (Muzeul Banatului) se numără printre obiectivele turistice cu care se poate mândri Timişoara şi implicit centrul oraşului. Mai mult decât un monument istoric, Castelul Huniade este şi cea mai veche clădire din Timişoara, fiind construită între anii 1443 – 1447 de către Ioan de Hunedoara, pe ruinele unui vechi castel din secolul al XIV-lea. În curtea interioară s-au descoperit fundaţiile zidăriilor şi a turnului donjon, care se presupun a data din 1307 – 1314.

În perioada marcată de „comunismul ceauşist”, castelul a fost denumit „Complexul Muzeal Judeţean Timiş”, în tentativa de a şterge termenul istoric de Banat din toate denumirile oficiale. Astăzi Castelul Huniade găzduieşte Muzeul Banatului şi cele trei secţii ale sale: Istorie, Arheologie şi Ştiinţele Naturii. Construcţia prezintă un interes deosebit atât datorită istoriei sale îndelungate şi a stilului arhitectonic cât şi datorită exponatelor interesante din muzeu.

 

Parcul Central

 

Parcul Central din Timişoara are o istorie impresionantă. În secolul al XVII-lea, chiar pe locul acestuia se afla un cimitir militar care a fost închis în anul 1770. O sută de ani mai târziu, comandantul militar al oraşului, generalul Anton Scudier, a dat ordin ca osemintele să fie mutate în Cimitirul Eroilor (în Calea Lipovei) şi în locul lui să fie cât mai repede un loc de promenadă. Noul spaţiu verde a preluat numele generalului şi, după moartea sa, a fost ridicată o statuie în acel loc.

În Primul Război Mondial statuia a fost distrusă, iar în prezent Parcul Central găzduieşte un monument al eroilor, câteva statui ale unor personalităţi importante din istoria Banatului şi numeroase fântâni arteziene.

 

Vechea Cetate

 

Dacă porniţi de la Operă în sus pe strada Mărăşeşti, aveţi ocazia să mai bifaţi şi alte puncte importante de vizitat cu un patrimoniu cultural la fel de bogat. Unul dintre ele este Sinagoga din Cetate – un monument arhitectonic de o valoare excepţională. Acest lăcaş de cult evreiesc a fost construit cu mai mult de un secol în urmă în stil maur. În prezent serveşte ca locaţie alternativă pentru diverse recitaluri şi spectacole de teatru.

Înainte de a ajunge în Cetate, puteţi face o scurtă oprire şi la Statuia Fecioarei Mariei şi a Sfântului Nepomuk, situată în centrul Piaţei Libertăţii (cunoscută neoficial sub numele de Piaţa Roşie ca urmare a pavajului roşu folosit pentru reabilitarea recentă a acesteia).

 

 Bastionul Maria Theresia

 

Aflat în zona centrală, între Hotel Continental şi Fântâna Punctelor Cardinale (pe strada Hector), Bastionul Maria Theresia este un monument în stil baroc de o mare însemnătate istorică, fiind cea mai mare bucată de zid păstrată din vechea cetate a Timişoarei. Alte fragmente ale fostei cetăţi se pot observa în Parcul Botanic şi pe Calea Al. Ioan Cuza. Dacă scopul iniţial al Bastionului a fost acela de apărare a cetăţii, în prezent este folosit ca pasaj de trecere atât pentru autoturisme cât şi pentru pietoni. De asemenea, Bastionul găzduieşte câteva spaţii comerciale, restaurante, o librărie, Secţia de Etnografie a Muzeului Satului şi două expoziţii permanente ale Muzeului Banatului.

 Fabrica de Bere

 

Fabrica de Bere Timişoreana este una din emblemele oraşului şi prima fabrică de bere din Romania, înfiinţată în anul 1718 în sudul cartierului Fabric, pe strada Ştefan cel Mare nr.28. Existenţa fabricii este legată de numele Prinţului Eugeniu de Savoia, care a venit cu iniţiativa construirii fabricii, din două motive – pentru a aproviziona armata austriacă cu bere şi pentru a suplimenta apa potabilă din oraş.

Odată cu trecerea timpului, fabrica a trecut şi ea la rândul ei prin numeroase lucrări de modernizare, adăugându-i-se noi clădiri şi instalaţii de ultimă generaţie sau dărâmându-se cele care nu mai erau funcţionale.

 

Parcul Rozelor

 

Situat în centrul oraşului, la doar câţiva paşi de malul râului Bega, Parcul Rozelor reprezintă o altă atracţie de renume a Timişoarei. Amenajat în anul 1928, Parcul Rozelor a schimbat numeroase nume, înfăţişări şi suprafeţe. Astăzi, singurul lucru pe care îl mai are în comun cu vechiul rozariu cunoscut peste mări şi ţări este numărul soiurilor de trandafiri, peste 1200.

Uriaşul amfiteatru amenajat în interiorul acestui parc este un alt motiv care transformă Parcul Rozelor într-o destinaţie populară.

 

 

 

 

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următor
Botoșani
cer fragmentat
8.7 ° C
10.6 °
8.3 °
63 %
0.9kmh
83 %
vin
18 °
sâm
23 °
Dum
24 °
lun
25 °
mar
16 °

CARICATURA ZILEI

Joi

POZA ZILEI

Gata, au rezolvat cu circulația în centru. Ori se terminase programul și n-au mai apucat să strângă, cine știe.

EDITORIAL

Anul electoral 2024... Alegerile sunt din ce în ce mai aproape, deci e de așteptat ca lupta între poftitorii de ciolan să se intensifice....

EPIGRAMA ZILEI

Mi-a șoptit o viorea C-o să-mi dai inima ta Și m-am întrebat instant: O fi vorba de... transplant? -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...