Remedii naturiste împotriva tusei

0

Tusea este un mod de protecţie reflex al căilor respiratorii şi este semnul unei agresiuni virale sau bateriene, pentru care sunt însă foarte multe remedii din natură.

 

Odată cu venirea sezonul rece şi al virozelor, aproape este inevitabil să nu avem accese de tuse. Dincolo de multitudinea de medicamente care există pe piaţă, unii oameni încă recurg la remedii naturale învăţate de pe vremea bunicii pentru a combate tusea. Leacurile naturale nu numai că sunt eficiente în calmarea afecţiunilor bronşice, dar cresc şi imunitatea. Folosite încă din vechime, datorită proprietăţilor uimitoare, au efecte analgezice, antiinflamatoare şi uşor antibiotice.

Tusea este un simptom şi este efectul unei agresiuni virale sau bateriene asupra mucoaselor. În fapt, tusea este un mod de protecţie reflex al căilor respiratorii.

Împotriva tusei persistente se poate acţiona şi pe căi naturale. Bineînţeles, nu vorbim de tuse ca simptom al unei infecţii a tractului respirator sau cea cauzată de o boală pulmonară.

Medicii spun că dacă o tuse nu trece în cel mult zece zile de la debut cu tot cu tratament, prezenţa la cabinet este obligatorie.

Pătlagina

 

Cele mai eficiente tratamente pentru tuse sunt plantele, iar pătlagina este prima pe lista ceaiurilor minune. Această plantă este cunoscută popular drept iarbă grasă, proprietăţile sale preţioase făcând-o să aibă efect antiinflamator, analgezic, uşor antibiotic, cicatrizant şi activ în creşterea imunităţii. În vechime, planta, deloc pretenţioasă, care poate fi găsită în orice grădină, era folosită cu succes ca leac împotriva înţepăturilor de insecte şi muşcaturilor de şarpe. Astăzi, ea a devenit un ingredient aprope de nelipsit din siropurile care combat tusea. De la pătlagină se folosesc frunzele, deoarece acestea conţin vitamine esenţiale precum vitamina A, vitamina C şi vitamina K. De asemenea, frunzele de pătlagină conţin şi calciu, fier, magneziu, zinc şi tanin. Frunzele de pătlagină se utilizează sub formă de infuzie, cataplasme sau unguent, spun specialiştii în apifitoterapie.

Siropul de pătlagină nu tratează cu succes doar infecţiile respiratorii şi tusea. Pătlagina are efecte deosebite şi în diaree, astm, bronşită, hipertensiune arterială, reumatism, stomatite, ateroscleroză şi hemoragii. “Pentru tusea seacă sau durerile în gât şi în piept se utilizează ceaiul de pătlagină. Se pot consuma până la patru căni de ceai de pătlagină pe zi. Acesta se obţine prin infuzarea a două linguriţe de frunze uscate de pătlagină peste care se adaugă 200 ml de apă clocotită şi apoi se lasă la infuzat câteva minute. Tratamentul se urmează doar după ce a fost consultat medicul

Pătlagina este bogată şi în tanin, carotene, enzime şi pectine.

 

Ghimbirul scade febra

 

Şi ceaiul de ghimbir ne poate scăpa de tusea productivă. Dintr-o bucăţică de rizom de ghimbir dată prin răzătoare se prepară o infuzie, prin adăugarea a 250 ml de apă fiartă. Băutura obţinută se acoperă timp de 10 minute, apoi se strecoară. În ceaiul obţinut se adaugă o lingură de miere şi câteva picături de lămâie. Specialişţii spun că se pot bea până la două căni de ceai expectorant de ghimbir pe zi. Bolnavii trebuie să fie însă foarte atenţi. Dacă iau antiinflamatoare pentru a ameliora simptomele răcelii este indicat să evite consumul de ceai de ghimbir, deoarece pot apărea efecte nedorite, cum ar fi hemoragiile.

Ghimbirul este un aliat puternic al imunităţii şi are proprietăţi de activare a metabolismului, fiind un foarte bun energizant. Mai mult decât atât, ghimbirul acţionează asupra durerilor de cap, a migrenelor. Proprietăţile antiinflamatoare ale ghimbirului fac ca această plantă puternică să lupte într-un mod eficient împotriva durerilor de cap cronice. De asemenea, ghimbirul este un antifebril puternic, are efecte analgezice miraculoase şi acţiune expectorantă, fiind foarte benefic în bronşită, tuse sau iritaţii ale gâtului. Ceaiul de ghimbir se prepară adăugând câteva bucăţi din această rădăcină miraculoasă în apă fiartă, înainte de a pune frunzele de ceai.

 

Ceapa, un “medicament” miraculos

 

Cea mai comună legumă, folosită atât de des de gospodine la prepararea mâncărurilor gustoase, ceapa este pe bună dreptate un aliment-medicament. Datorită valorilor nutritive tratează răcelile, bronşiţele şi calmează tusea. Aliment foarte bogat în vitamina C, fibre, acid folic, vitamina B6 şi magneziu şi săracă în grăsimi săturate, sodiu şi colesterol, ceapa are valori nutritive perfecte pentru a scăpa de grăsimea în exces şi de colesterol. Ceapa mai are în compoziţie şi carbohidraţi, dar şi importante cantităţi de potasiu, calciu, fosfor, zinc, iod, cupru, vitaminele A, E, C, complexul de vitamina B, precum şi substanţe cu proprietăţi antiseptice. Ceapa este şi un diuretic ce favorizează eliminarea sodiului din organism şi are şi proprietatea de a calma tusea şi de a desfunda căile respiratorii, spun specialişţii. Ceaiul de coajă de ceapă este renumit pentru proprietăţile miraculoase pe care le are asupra organismului care luptă cu o tuse puternică. Acesta se prepară din coajă luată de la zece cepe la un litru de apă, fierte vreme de 15 minute.

Ridichea neagră

Se spune că este benefică pentru orice tip de tuse. Are proprietăţi imunostimulatoare, antivirale, antibacteriene şi este foarte benefică pentru a calma accesele supărătoare de tuse. Se ia o ridiche neagră care se spală foarte bine, se scobeşte şi în scobitură se adaugă miere. Se aşază lângă o sursă de căldură timp de câteva ore.

 

Siropul din muguri de brad

 

Un bun antiseptic şi un foarte bun tonic pulmonar, ajuta la combaterea tusei, a bronşitei şi este de ajutor în combaterea virozelor respiratorii sau a faringo-amigdalitelor. De altfel, siropul de muguri de brad cu miere este un veritabil medicament, spun specialiştii fitoterapeuţi.

 

Ceaiul de tei

 

Teiul are un efect antispastic şi antiinflamator, fiind benefic şi în calmarea tusei. Se recomandă două-trei căni de ceai pe zi cu infuzie din flori de tei, bineînţeles, îndulcite tot cu miere.

 

Ceaiul din coji de nucă

 

Frunzele şi cojile de nucă au fost folosite încă din vechi timpuri pentru tratarea diferitelor afecţiuni. Totul se datorează funcţiilor depurative, antiinflamatoare, calmante şi cicatrizante pe care le deţin cojile de nucă.

Siropul de hrean

 

Rădăcina de hrean are proprietăţi stimulente al procesului de nutriţie, purgative, diuretice, expectorante, antibiotice sau antispasmodice. Pentru calamarea tusei se recomanda rădăcină de hrean rasă pe razătoare. Pentru ca efectul să fie şi mai bun, aceasta trebuie amestecată cu miere de albine. Cantităţile de hrean şi miere de albine trebuie să fie în proporţie de 1 la 1.

 

 

 

 

+0 -0
se încarcă...