19 + 3 =

A password will be e-mailed to you.

Indicele Robor la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut cu peste 0,2 puncte procentuale la 3,23% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Este cea mai ridicată valoare din ultimul an al indicelui Robor la trei luni, în condiţiile în care la data de 31 decembrie 2018 se situa la 3,02%.

Creşterii ratei Robor la trei luni afectează ratele la creditele în lei cu dobândă variabilă, acestea crescând cu peste trei lei pentru o rată de 1.000 de lei.

Faţă de acum un an, nivelul Robor la trei luni este mai mare cu peste un procent, motiv pentru care pe parcursul anului 2018, costurile unui credit de 150.000 de lei, cu dobândă variabilă, a cărui rata era de 1.000 de lei, au crescut cu peste 60 de lei.

În ceea ce priveşte indicele la şase luni, utilizat în general la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, acesta a crescut nesemnificativ de la 3,30% pe an la 3,32%.

Robor la nouă luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de băncile comerciale de la alte bănci comerciale, a consemnat şi o creştere modică de 0,08 puncte procentuale, de la 3,40% pe an la 3,48, iar indicele Robor la 12 luni a crescut uşor cu 0,03 puncte procentuale, la 3,53% pe an.

Procesul de creştere al ratelor Robor a continuat în primele două săptămâni ale lunii aprilie, dar aceste cotaţiile ce se vor înregistra până în ultima zi lucrătoare a lunii iunie şi prima zi lucrătoare a lunii iulie nu vor afecta într-un fel sau altul ratele românilor cu credite în lei cu dobândă variabilă.

Indicele Robor este în centrul celebrei Ordonanţe 114, denumită generic „taxa pe lăcomie”. Potrivit acesteia băncile trebuiau să plătească o taxă în funcţie de nivelul Robor, dar la presiunea bancherilor, ministrul Finanţelor a decis să modifice birul. „A fost o consultare derulată cu toţi actorii din piaţă, cu Asociaţia Română a Băncilor. A fost informată, desigur, şi Banca Centrală Europeană. Am văzut că s-a discutat acest lucru şi în spaţiul public. Nu a dat un aviz, eu am spus că am informat această bancă centrală dar, având în vedere că nu dorim, ca Guvern, să taxăm băncile, şi, având în vedere avizul Băncii Naţionale, am decis în Guvern să aprobăm această Ordonanţă de Urgenţă ştiind foarte clar că şi avizul de la Banca Centrală Europeană va fi unul favorabil”, a spus ministrul, la finalul lunii martie.

Astfel, cota de impozitare a băncilor ar urma să scadă de la 1,2% pe an la 0,2% pentru băncile cu o cotă de piaţă de sub 1% şi la 0,4% pentru cele cu o cotă de piaţă de peste 1%.

Totodată, băncile vor raporta către stat şi vor plăti taxa semestrial, deşi solicitaseră ca plata să fie efectuată anual. Însă, statul nu va mai impozita băncile aflate pe pierdere, aşa cum era în Ordonanţa 114, iar Guvernul elimină şi indexarea taxei în funcţie de evoluţia indicatorilor Robor la trei şi şase luni.

Apreciază calitatea articolului

2 VOTURI - MEDIE: 3,00
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...