Primarul Cătălin Flutur susţine că în ultimul timp a fost un puhoi de scumpiri, iar pentru primării şi populaţie va fi foarte greu.
Reporter: – Cum a încheiat primăria anul 2017?
Cătălin Flutur: – Am atins ţintele la încasarea impozitelor şi taxelor locale, adică suntem aproape de 98%, deşi am pierdut aproape două milioane de lei prin anularea unor taxe şi impozite. În privinţa cheltuielilor, am încercat să ne încadrăm în cele planificate. Am fi putut face şi mai mult, dacă ne permitea guvernul să facem plăţi. În ultima zi lucrătoare înainte de Crăciun s-a dat un ordin de ministru pe furiş, iar noi ne-am trezit pe 27 decembrie dimineaţa că nu am mai putut să facem plăţi. Putem să înţelegem că guvernul a decis să facă această mişcare, mişelească pe undeva, doar pentru a-şi acoperi partea de deficit, să nu depăşească 3%, dar ne-a pus în situaţia să ne rămână bani în conturi, care se vor duce în fondul de rezervă.
– Cum va fi anul 2018, financiar vorbind?
– Foarte greu. Dacă în anul 2017 am avut la dispoziţie un buget de 102 milioane lei, în acest an sumele sunt undeva în jur de 89 de milioane de lei. Ştim că avem plăţi, pentru că ne-au venit obligaţii foarte mari în cursul anului 2017, în primul rând în ceea ce priveşte salariile, dar şi alte obligaţii: creşterea preţului la energie electrică cu aproape 30%, creşterea ROBOR, creşterea preţului apei menajere şi pentru canalizare, creşterea impusă de cei de la ANRE pentru gigacalorie, creşterea tarifului pentru salubrizarea străzilor şi deszăpezire etc. Sunt un puhoi de scumpiri. Dintr-o estimare, ne-ar trebui 109 milioane lei să ne descurcăm cu toate aceste scumpiri care au venit în avalanşă.
– Vor fi probleme pentru că nu au fost majorate impozitele şi taxele cu 18%, ci cu 5%?
– Ne trebuiau în jur de 16 milioane de lei, iar prin propunerea de majorare cu 18% am fi obţinut peste 7 milioane de lei, deci oricum nu am fi acoperit vreo 8-9 milioane de lei, dar eram mai aproape de adevăr. Această creştere cu 5% înseamnă doar 1,6 milioane lei, ceea ce este nesemnificativ.
– Potrivit social democraţilor, nu sunt motive să se ia mai mulţi bani de la botoşăneni…
– La Vaslui, sau la Focşani, Brăila, Constanţa au votat creşterea taxelor şi impozitelor. Asta nu înseamnă că cei de la Vaslui sau Focşani sunt mai bogaţi ca botoşănenii, dar probabil au înţeles că o primărie trebuie să funcţioneze şi au acţionat în consecinţă, pentru că nu putem să păstrăm neschimbate taxele şi impozitele din 2013, când salariul era de 750 de lei, iar acum a ajuns la 1.900 de lei. Am primit reproşuri că băgăm mâna în buzunarul botoşănenilor, şi o să întreb de ce guvernul îşi permite să bage mâna în buzunarul românilor prin toate aceste creşteri pe care le-am evocat la începutul interviului.
– Social democraţii v-au reproşat că în 2013 consilierii liberalii nu au votat majorarea dărilor locale…
– Ce importanţă are acest reproş? Primarul de atunci a spus până în ultima zi că nu va majora taxele şi impozitele şi a doua zi la şedinţă a propus o creştere de 16%, care era efectiv legală. Putea să fie un joc politic, dar una este să nu votezi când nu ai majoritate în consiliu şi alta este să nu votezi când ai majoritate în consiliu. A fost un joc de imagine. Oricum cei care s-au opus atunci nu aveau majoritate în consiliu, vorbeau singuri, ca şi acum, de altfel.
– Veţi menţine salariile actuale în primărie?
– Salariile au fost crescute în baza unor hotărâri repetate de guvern şi majorării salariului minim. Consilierii municipali au majorat salariile, tot ei vor lua decizia, dar trebuie să ne încadrăm în buget. Menţinem salarizarea, dar plătim 75% din salarii, sau, cum se întâmplă la Deva, la Bistriţa, se face o nouă reîncadrare, poate nu ne trebuie atâţia oameni în primărie. Va fi clar decizia domnilor consilieri. Obligaţia mea este să fac strategii, să gândesc cum adun bani, cum cheltuim bani în mod judicios, dar important este să şi avem aceşti bani.
– În aceste condiţii, ce investiţii veţi prinde în buget?
– Cele care sunt în derulare – finalizarea parcului Cornişa, găsirea finanţării pentru Teatrul Eminescu, utilităţi în cartierul ANL Şoseaua Iaşiului şi locuinţele sociale din Cişmea, deviere şi realizare de utilităţi pentru spitalul de boli cronice, contribuţiile noastre pentru cele 24 de proiecte incluse în PNDL şi contribuţia pentru proiectele pe fonduri europene. Mai am dorinţa expresă de a rezolva o parte din străzile nemodernizate, cărora cred că le-a venit rândul. Nu în ultimul rând, mă gândesc la extinderea reţelei de gaz metan şi energie electrică în zonele unde avem solicitări.
– Va fi majorat preţul la gigacalorie?
– Cei 10.000 de botoşăneni care au rămas la sistemul centralizat primesc din partea primăriei, indiferent de venit, o subvenţie. Botoşaniul este oraşul cu preţul de facturare către populaţie cel mai mic. Anul trecut guvernul a anunţat că nu se va mai subvenţiona energia termică, ci vor fi ajutate doar persoanele vulnerabile, dar s-a răzgândit. Multe răzgândiri am văzut în cursul anului, dar asta nu înseamnă că noi nu putem să stabilim un preţ pe care-l practică toţi din ţară. Preţul la gigacalorie dintr-o dată a crescut şi s-a dus undeva la 377 de lei. Până acum clientul casnic a plătit 164 de lei pe gigacalorie. Acum vrem să asigurăm subvenţie, dar de la 230 cât va fi plătit de clientul casnic, la 377 lei. Toţi ceilalţi botoşăneni care folosesc alte surse de încălzire şi sunt covârşitori mai mulţi plătesc tarifele impuse de furnizori, nu au niciun fel de scutire. Creşterea preţului este una din variantele de a face economie, care s-ar ridica undeva la 2,5 milioane de lei.
– Ce ne puteţi spune despre abonamentele gratuite la transport pentru pensionari?
– Sunt într-o situaţie ingrată, deoarece eu am instituit aceste gratuităţi în perioade în care bugetul ne permitea. Acum am zis dacă minimul pe economie este de 1.900 de lei, cei care au pensii de peste 1.900 de lei şi-ar putea plăti un abonament care e 38 de lei lunar. Este un alt mod de a mai economisi bani cu care să cârpim găurile pe care le avem la buget.
– S-a ajuns în situaţia ca majoritatea banilor plătiţi de botoşăneni să ajungă în salarii. Vi se pare corect?
– Nu, să ne înţelegem bine, la bugetul nostru total, cele mai multe plăţi pentru salarii sunt pentru angajaţii din învăţământ. Salariile celor 700 de funcţionari din primărie şi structurile din subordine, nu reprezintă nici pe departe 54,6% din total plăţi.
– Aţi susţinut măsura trecerii salariilor din instituţiile de cultură la Ministerul Culturii…
– Ne mândrim cu cele trei instituţii de cultură, au performanţă, dar cei mai mulţi artişti din judeţele bogate sunt plătiţi de Ministerul Culturii. Ne este foarte greu. Avem şi buget mai mic şi taxe şi impozite mai mici şi 220 de oameni în cultură de plătit în plus şi toată lumea îşi doreşte ca oraşul să funcţioneze, să avem bani de dezvoltare.
– Cum s-a ajuns la salarii aşa de mari în administraţie?
– Salariile în administraţia publică locală sunt aceleaşi în toată ţara. Când am plecat din primărie în 2012, fondul de salarii era de 12,9 milioane lei, în 2018 a ajuns la 49 de milioane de lei. În patru ani, doar în aparatul propriu au venit 84 de oameni, în mandatul domnului Portariuc. A crescut personalul, pe undeva justificat, că s-au dat tot felul de hotărâri de guvern şi legi prin care am primit atribuţii noi. Dar creşterile salariale de anul trecut au trebuit să confirme promisiunile electorale şi programul de guvernare şi a existat o dublare a salariilor. Nu spun că nemeritat, sunt oameni care muncesc, dar acum este o diferenţă mare între cei care lucrează la stat şi cei care lucrează în mediul privat. Poate să însemne şi o mită electorală. În ţara asta sunt 4.000 de primari PSD, acum s-au dublat salariile efectiv, normal că acei primari vor fi nişte agenţi electorali extraordinari. Aceste majorări nu sunt realiste şi am spus din start şi totdeauna ne-am întrebat de unde o să dăm. Acum guvernul spune „descurcaţi-vă”, ne descurcăm, dar daţi-ne sume, pentru că nu se poate ca din toţi banii pe care-i adunăm în municipiu din acel impozit pe salariu care acum s-a redus de la 16% la 10%, nouă să ne dea doar 43%. Şi 57% să-şi ia statul. Ei au făcut echilibrarea cumva pe spatele nostru.
– Ce se va întâmpla cu primăriile din mediul rural?
– Primăriile de la ţară aveau venituri foarte mici. Acum legea bugetului spune că pentru fiecare locuitor se asigură câte 750 de lei. La o primărie de 2.000 de oameni, asigurând 750 de lei, ajungem la 15 milioane de lei buget, în condiţiile în care ei nu încasează decât 3-4 milioane lei. Nici nevoile nu sunt atât de mari, pe când în partea astalaltă, se iau bani de la primăriile mari. Corect, se face echilibrare, dar echilibrarea trebuiau să o facă din TVA, sau din cei 57% care ni-i iau din impozitul pe venit, pentru că şi la noi cheltuielile sunt mult mai mari. Eu cred că echilibrarea trebuia făcută cumva progresiv, nu la toată lumea la fel.
– Botoşaniul nu a primit nimic pentru termoficare, Primăria e cu plata la zi, sau a contat culoarea dumneavoastră politică?
– A contat culoarea politică. Ca în fiecare an, sunt primării care primesc sume nu numai pentru subvenţie, ci şi pentru echilibrarea bugetelor acelor societăţi de termoficare. Am vorbit cu primarul Bacăului, ei au primit 15 milioane de lei, şi spunea că degeaba i-a dat, că societatea tot se va închide că nu este profitabilă. Noi nu aveam datorii la Modern Calor, dar asta nu însemna că nu puteau să spună „vă dăm 3-4 milioane lei, ca să nu mai cheltuiţi bani de la voi la sfârşitul anului”.
– Vara asta avem şanse să facem plajă şi baie la Cornişa?
– Se putea face baie şi iarna asta, dacă preluam pe obiective…
– În martie e posibil să se finalizeze lucrările?
– E foarte posibil, dar la câte beţe în roate şi piedici se pun acolo, la câte instituţii ale statului mai găsesc câte o hibă ca să nu funcţioneze aşa cum trebuie, nu ştiu dacă se vor finaliza în martie.
– Despre teatrul Eminescu ce ne puteţi spune?
– Am utilizat absolut toate formele posibile de a obţine finanţare, pentru că ne trebuie 30 de milioane de lei şi nu o să avem niciodată aceşti bani. Ne-am apucat să facem teatrul pentru că am avut cei 5 milioane de euro, atunci ni se păreau suficienţi. Au apărut probleme de consolidare, trebuia să mai punem un milion de euro de la noi, dar una e să pui un milion şi ceva de euro şi alta e să pui acum 6,5 milioane de euro. Dacă ştiam, o singură secundă, că nu o să putem cheltui cei 5 milioane de euro, ba am mai rămas şi datori, nici măcar nu mai decopertam teatrul.
