Minodora Vasiliu, directorul DSVSA, susţine că la Botoşani s-a acţionat exemplar cu gestionarea primului focar de pestă, atât din partea autorităţilor cât şi a populaţiei.
Reporter: – Din păcate, la începutul anului, ne-am confruntat cu primul caz de pestă.
Minodora Vasiliu: – E un caz izolat. Astăzi vorbim de un caz izolat de pestă porcină africană la mistreţ. Se ştie foarte bine locaţia, la Hudeşti. S-au luat toate măsurile până a mă reîntoarce eu din concediu. Noi suntem obişnuiţi cu aceste măsuri, pentru că suntem în alertă maximă, cel puţin la Botoşani, de patru ani de zile. Principala măsură vizează restricţia circulaţiei în special în zonele de protecţie şi supraveghere a locului infectat. Ea este pusă în practică cu ajutorul celorlalte instituţii competente şi, bineînţeles, cu informarea populaţiei. Aici este un capitol pe care aş vrea să insist. De ce? Pentru că în funcţie de simţul civic al cetăţenilor din judeţ ne putem aştepta sau nu la ducerea acestui virus în exploataţiile domestice. Acolo este o problemă, pentru că infectarea porcului domestic aduce foarte mari pagube economice, dar vreau să specific încă odată: virusul pestei porcine africane nu afectează omul, în schimb ne afectează din punct de vedere socio-economic.
– Dacă virusul ajunge în gospodării, se va trece la eliminat animalele oamenilor?
– E o întrebare la care nu pot să răspund direct, pentru că e doar o supoziţie şi nu aş putea să vă zic ce aş face în momentul în care apare, pentru că şi această ucidere a porcilor din jurul unui focar se face după o analiză temeinică, adică nu dacă ne-a apărut un focar într-o gospodărie noi omorâm toţi porcii. Sub nici o formă, vom decide pe baza unei anchete epidemiologice! Nu putem vorbi pe baza unei poveşti. Nu vor fi probleme dacă cetăţenii acestui judeţ sunt calmi şi sunt convinşi că prin ceea ce le cerem noi prin lege, nu noi ca oameni, şi anume să aibă în gospodărie doar animale identificate, să nu le mişte o perioadă, cel puţin cele care se află în cele două zone de supraveghere, să respecte regulile impuse în planul de măsuri adoptat de Consiliul Local de Combaterea Bolilor, nu neapărat de DSV, pentru că suntem foarte multe instituţii implicate în acest proces. Noi nu putem lucra singuri. Suntem o echipă şi toată echipa are acelaşi scop: de a nu se extinde virusul.
– Sunt exemple la nivel naţional unde s-a creat panică pentru că s-au ucis porcii.
– Nu s-a dorit să se creeze panică. S-a creat panică prin prisma ecoului care a venit ca informaţie către populaţie, dar nu acesta a fost sensul acelor articole sau informaţii din media audio sau scrisă. Era doar o relatare. Panica apare din poveştile pe care şi le creează fiecare.
– Totuşi au fost sate întregi în care oamenii şi-au tăiat porcii.
– A fost decizia lor după panica pe care au avut-o şi povestea pe care şi-au făcut-o singuri, nu că DSV-ul s-au celelalte instituţii ar fi impus această soluţie. Nu cunosc analiza fiecărui judeţ, pentru că fiecare îşi gestionează judeţul aşa cum consideră şi cum are coordonatele, dar sunt convinsă că dacă s-a ajuns la eliminarea porcilor, şi s-a ajuns, s-a făcut după o analiză temeinică pentru a nu se ajunge la răspândirea virusului.
– De ce nu se introduce carnea în consum, dacă virusul este distrus prin preparare termică?
– Vorbim de temperaturi de +80ºC şi – 70ºC la care se speculează că s-ar distruge virusul. A pleca un porc bolnav spre consum, înseamnă un traseu foarte mare şi atunci nu am face decât rău pe traseul respectiv, am pune în pericol epidemiologic şi alţi porci care nu au intrat în contact cu acest virus. Ideea gestionării acestui virus este de a restrânge cât mai mult zona infectată pentru ca virusul respectiv să nu se răspândească.
– De ce carnea porcilor infestaţi nu a fost procesată şi depozitată în Rezervele Statului, unde nu se umblă cu anii şi atunci doar în caz de calamitate?
– Pentru a evita orice risc s-a luat decizia asta (n.r. – de a elimina porcii infestaţi). Nu cred că au avut certitudinea că făcând astfel de tratamente termice, la peste +80ºC, s-ar putea stopa evoluţia virusului. Dar cel mai bine ştiu colegii mei de la faţa locului. Noi vorbim doar de Botoşani şi aşa ar fi cel mai bine.
– Aţi terminat recensământul porcilor domestici din zona afectată?
– S-a terminat în primele şapte zile. Ştim foarte bine cum stăm şi de câte exploataţii şi porci vorbim. Este vorba de 2.602 porci în cele 26 de localităţi ale celor nouă comune situate în zona de supraveghere. În momentul în care s-a făcut recensământul s-a avut un dialog cu proprietarul şi nu s-a permis intrarea medicului veterinar în exploataţiile respective, în locul în care se cresc porcii. Este o măsură de siguranţă.
– Câţi porci mistreţi ar mai fi în zona de supraveghere?
– E relativ numărul porcilor mistreţi, pentru că există mişcări. Nu putem spune că atât, că ăsta este numărul de porci din zona respectivă. Porcii se mişcă, se mişcă kilometri întregi în 24 de ore.
– Analizele la porcii vânaţi în zona focarului au fost negative.
– Această informaţie, mă bucur că aţi adus în discuţie aspectul respectiv, este un aspect extraordinar de bun. În ziua de vineri (n.r. – 18 ianuarie) s-au recoltat probe de la acel porc şi s-au dovedit a fi pozitive la virusul pestei porcine africane, iar la două zile distanţă s-au împuşcat 13 porci care au ieşit toţi negativ. Putem face zeci de poveşti cu acest porc. Putea veni din Ucraina şi să-şi termine viaţa acolo. Faptul că Silvicul, Poliţia de Frontieră şi Fondurile de Vânătoare ne ajută şi înţeleg situaţia este extraordinar.
– Cum aţi colaborat cu sătenii din zonă?
– Nu pot să spun că am lucrat eu, pentru că am fost în concediu două săptămâni, dar pot să vă spun cum a lucrat colegul meu, directorul adjunct, Ovidiu Airimiţoaie. A lucrat extraordinar de bine. Nu a avut nici o problemă, oamenii au fost receptivi la tot ceea ce se întâmplă, inclusiv cei care nu fac parte din instituţiile competente pe această gestiune.
– Sătenii au înţeles riscul la care s-ar expune dacă ar intra în focar?
– Da! Şi asta vreau să subliniez, cu roşu: insist cel mai mult la înţelegerea oamenilor de a respecta măsurile impuse. Haideţi să uităm să achiziţionăm porcii din alte judeţe, haideţi să ne gestionăm proprii noştri porci şi să respectăm aceste măsuri impuse. Depinde foarte mult de cetăţenii judeţului Botoşani acest aspect. Ne-ar ajuta foarte mult.
– Se mai achiziţionează porci din alte judeţe?
– Se poate întâmpla orice, cum a fost la Timişoara. Timişoara are focar de pestă porcină africană din cauza unei astfel de speţe. Se poate întâmpla orice. Nu poţi să ştii ce e în mintea fiecărui cetăţean. Toţi să-şi facă treburile în linişte şi cu calm, pentru că nu se întâmplă nimic. E doar un caz izolat de pestă porcină la mistreţ.
– Bulgarii au construit garduri de protecţie, era o soluţie şi pentru frontiera cu Ucraina?
– Fiecare îşi gestionează problema cum crede de cuviinţă. Nu era o soluţie, pentru că dacă există un leş infestat pe teritoriul Ucrainei şi este mâncat de un corb sau alte păsări, acestea ajung cu uşurinţă pe teritoriul ţării noastre şi trec şi de acel gard. Dar nu comentez modul de gestiune al altor ţări, contează ca noi să ne concentrăm pe judeţul Botoşani.
– În condiţiile în care porcul respectiv era mort de nouă-zece zile, iar animale sălbatice s-au hrănit din el, cât de mare este riscul ca virusul să fie portat?
– Cam 70% din cauza celor care au consumat din porcul infestat. Există foarte multe riscuri. Noi avem riscuri de patru ani de zile, nu e vorba numai de riscul de acum, dar am rezistat şi vom rezista în continuare. Dacă există calm şi înţelegere şi se vor respecta măsurile pe care le vom impune, atunci eu zic că va fi bine. Să fim lăsaţi să ne facem treaba. Oamenii să-şi vadă de treaba lor, iar noi să ne-o facem pe-a noastră. Viaţa curge în continuare.
– Oamenii din zona Hudeşti nu vor putea să-şi taie animalele timp de 40 de zile.
– Nu e vorba de 40 de zile. La porcul mistreţ perioada de stingere a focarului este de doi ani. Dacă apărea un focar de pestă porcină africană într-o exploataţie domestică, atunci aveam 40 de zile, acum avem doi ani de zile, conform legislaţiei. Oamenii din zonă îşi vor putea tăia porcii, dar îi vor putea consuma doar în exploataţia proprie.
– În apropiere, la Darabani, sunt exploataţii şi abatoare de porci.
– Nu sunt afectate deocamdată. Cu mişcarea controlată, cu verificarea maşinilor, cu dezinfecţia acestora, nu vor fi afectate cu absolut nimic. Se dezinfectează maşina astăzi, după care se merge la locul în care se face transportul. Din punct de vedere economic, momentan, nu există niciun risc, dar trebuie să fim vigilenţi şi oamenii să respecte ceea ce le vom cere noi.
