„Cine spune că PNL este PSD sau face acelaşi lucru greşeşte”

0

Vicepremierul Raluca Turcan susţine că guvernul Orban vine cu o viziune total diferită, iar pe chestiunile importante este dispus oricând să-şi asume răspunderea.

Reporter: – Aveţi trei săptămâni de când aţi preluat puterea. Am văzut deja oameni, unii care v-au susţinut în campania electorală, care pun semnul egal între PNL şi PSD.
Raluca Turcan: – Este un clişeu nedrept pe care unii încearcă să-l promoveze. Răspunsul meu este că PNL este foarte diferit de PSD şi cine spune lucrul acesta greşeşte profund, pentru că dacă nu era PNL în parteneriat cu preşedintele Klaus Iohannis, în momentul de faţă România arăta în felul următor: şefii parchetelor puşi politic, coordonaţi de Liviu Dragnea; şefii Înaltei Curţi de Casaţie şi a celei de Apel puşi politic şi coordonaţi de Liviu Dragnea; legi făcute în favoarea infractorilor, în detrimentul oamenilor cinstiţi; nişte deficienţe economice greu de susţinut pe termen lung, care ar fi avut ca efect direct scăderea bunăstării românilor. Dincolo de obsesia împotriva justiţiei, a statului de drept, a românilor cinstiţi, a drepturilor fundamentale, guvernul PSD a mai avut o preocupare, despre care nu s-a vorbit foarte mult, să creeze un mecanism economic de susţinere în discursul public a minciunii pe care au spus-o în materie de bunăstare, în campania trecută, dar care, de fapt, pe fond, sărăcea România, jecmănea investitorii privaţi şi ne îndepărta ca nivel de bunăstare de Uniunea Europeană. Cine spune că PNL este PSD sau face acelaşi lucru greşeşte grozav.

– Care este diferenţa?
– Diferenţa e că PNL a ajuns la guvernare şi ar fi putut să spună că „am ajuns la guvernare, avem mari probleme financiare, hai să schimbăm legea şi să nu mai dăm pensiile şi salariile”, doar că Guvernul Orban nu doreşte să mintă oamenii. Guvernul PNL nu a dorit să spună în campania electorală că în materie de salarii şi pensii legislaţia se respectă şi când a ajuns la guvernare să modifice legea. Nu ne-ar deosebi nimic de pesedişti. Am fi avut exact acelaşi comportament.

Puteaţi să prorogaţi nişte termene.
– Mi se pare mult mai corect să-mi respect angajamentul, dar să-mi restructurez guvernul şi de la 27 de ministere să fac 16; să-mi restructurez întregul aparat guvernamental şi de la sute de potentaţi politici să aducem câţiva oameni competenţi sau să stau de dimineaţa până noaptea, în echipă, cu miniştrii de resort, astfel încât banii europeni să fie folosiţi.

– Restructurarea aceasta de guvern nu maschează de fapt doar o mişcare pentru a schimba şefii din deconcentrate?
– Nu! Dacă se va întâmpla lucrul acesta am greşi. Nu, această restructurare de guvern va face ca instituţiile publice să fie mai suple, dar procesul nu e uşor. Să nu vă imaginaţi că toţi din deconcentrate vor fi foarte fericiţi: „vai, trebuie să reducem numărul de directori, de şoferi, de secretare, de cărători de hârtii”. Nu! Nu va fi foarte simplu.

– Depesedizarea, care e un proces firesc, nu va fi sinonim cu penelizarea?
– În niciun caz! Vă rog să-mi sesizaţi de fiecare dată dacă simţiţi că se întâmplă lucrul acesta. Am spus-o şi o vom urmări: Nu înlocuim pesediştii cu peneliştii! Nu, depesedizăm şi urmărim meritocraţie, performanţă, integritate şi implicare.

– Primele două puncte ale procesului verbal semnat de 20 de primari şi doi viceprimari PNL cer ca, la numirile în funcţie a prefectului şi directorilor de deconcentrate, Liga Aleşilor Locali să fie consultată…
– Prefecţii pot fi propuşi dacă respectă condiţiile legii şi numirea se face de către guvern. Punct! Nu încalcă nimeni legea. Primarii în funcţie, este firesc, să fie parte la o decizie asupra unor persoane care respectă condiţiile legii.

– Cum un primar ar putea evalua un prefect?
– Nu, nu vorbim de evaluare. Liga Aleşilor Locali poate să facă nişte solicitări preşedintelui organizaţiei. Pe noul Cod Administrativ nu există incompatibilitate în a deţine funcţia de prefect şi calitatea de membru al unui partid politic. Numirile de prefecţi se fac de către guvern. Atâta timp cât nu există incompatibilitate între funcţia de prefect şi cea de membru într-un partid politic, asta înseamnă că orice partid politic, dacă o persoană sau două sau trei sau cinci îndeplinesc condiţiile legale, poate să le propună. Poate să propună în presă, poate să propună la colţ de stradă, poate să propună prin cerere către guvern. Sunt diferite modalităţi în care oamenii sau partidele politice propun. Aşadar, acestea sunt rigorile legii. Când se va lua decizia de guvern să se facă numirea, dumneavoastră veţi avea garanţia că persoana respectivă respectă Codul Administrativ şi respectă şi celelalte legi de numire a prefectului.

– O parte a primarilor PNL din judeţ sunt nemulţumiţi de posibilitatea ca prefectul judeţului să fie dat de ALDE.
– Prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu, deci, în mod normal, când se schimbă un guvern şi prefectul trebuie schimbat. Dar, repet un lucru pe care PNL l-a afirmat în campania electorală şi vreau să devină politică în guvernare: nu înlocuim pesedişti cu penelişti, dacă peneliştii nu sunt competenţi şi nu respectă legea şi rigorile legii… La nivel de judeţ s-a făcut o evaluare din perspectiva PNL şi, evident, ceilalţi parteneri din guvern îşi fac evaluările lor. Nu este o decizie luată. De aceea şi aseară (n.r. – joi seară) am încercat să le transmit colegilor primari că în numirea prefectului nu este o decizie luată, iar preocuparea noastră este ca persoana care ajunge prefect să îndeplinească condiţiile legii şi să acţioneze corect şi legal în activitatea pe care o va avea. Discuţiile vor fi limpezite în următoarea perioadă.

– Susţineaţi că nu puteţi să nu vă respectaţi promisiunile şi să nu măriţi salariile, dar aţi majorat doar salariul minim, care este luat în calcul la stabilirea celorlalte salarii, iar demnitarii sunt cei mai câştigaţi.
– Legea salarizării este proastă! Şi ea, pe fond, în materie de stimulare a muncii, comportă nişte modificări, însă noi nu putem face aceste modificări brutal, în sensul ca anumite drepturi câştigate şi aşteptate de oameni să fie diminuate. Nu putem face lucrul acesta! Mi se pare normal ca, în timp, să se introducă criteriu de departajare a performanţei în muncă. Dumneavoastră aţi formulat sintagma de demnitar. Nu! Demnitarii sunt definiţi prin lege. Creşterea salariului minim afectează toţi angajaţii publici din România, pentru că legea salarizării este în cascadă şi salariile se calculează în funcţie de salariul minim. Noi operăm această majorare a salariului minim după discuţiile cu patronatele, pentru că bugetarii beneficiază de această majorare, însă agenţii economici din mediul privat, dacă salariile cresc artificial şi din interes politic, sunt puşi în situaţia, dacă nu le creşte şi productivitatea muncii, să opereze concedieri, să-şi restrângă activitatea sau să-şi piardă din profitabilitate. De aceea majorarea salariului minim se va face printr-un mecanism agreat cu mediul patronal, ca să fie suportat şi de economia privată.

– Nu credeţi că, odată cu majorarea pensiilor şi salariilor, s-ar impune revenirea la o cotă de impozitare progresivă?

– Nu! Eu, ca liberal, nu pot să discut despre o cotă progresivă.

– Ministrul Muncii ar intenţiona să modifice modul de plată al pensiilor de pe lună pe lună, aşa cum e în prezent, la plata pentru luna anterioară, ca la salarii, pentru a câştiga o lună anul viitor.
– Nu am această informaţie!

– Printre promisiunile electorale au fost şi desfiinţarea recursului compensatoriu şi modificarea legilor justiţiei. Ministrul Justiţiei spunea că va căuta consens în Parlament. Nu se putea apela la o ordonanţă de urgenţă?
– A existat un referendum care a fost validat. Referendumul pe justiţie convocat de preşedintele Klaus Iohannis interzicea ordonanţele de urgenţă în domeniul justiţiei. Aşadar, primii care respectă rezultatul referendumului suntem noi. În tot programul de guvernare pe care îl avem depus la Parlament veţi vedea că partea pe justiţie este trecută prin dezbatere parlamentară, pentru că aşa ne obligă votul dat de oameni la referendum. În dezbaterea parlamentară, PNL are proiect de lege de desfiinţare a secţiei speciale şi proiect de lege de abrogare a prevederilor recursului compensatoriu, care a pus în libertate mii de puşcăriaşi.

– Puteaţi să o faceţi prin asumarea răspunderii.
– Asta se face şi nu se discută. Rămâne deschis subiectul.

– Asumarea răspunderii este legată şi de eventuale alegeri anticipate din primăvara viitoare?
– Nu! Nu neapărat!

– Totuşi anticipatele nu ţin numai de voinţa dumneavoastră!
– Eu am să vă explic mecanismul asumării răspunderii. Guvernul îşi asumă decizii pe anumite domenii. Nu sunt ordonanţe de urgenţă, nu se dezbat în Parlament şi dacă în trei zile opoziţia nu depune moţiune de cenzură în Parlament, atunci se consideră adoptate. Evident, dacă se depune moţiune de cenzură şi aceasta trece, guvernul e demis. Nu cred că există pericolul căderii guvernului acum.

– Şi atunci cum veţi provoca declanşarea mecanismului de anticipate? Printr-o demisie în bloc a Guvernului?
– Aş prefera ca mecanismul anticipatelor, în momentul în care îl punem în aplicare, să rezulte în urma unor consultări cu partidele politice, pe care, de altfel, domnul preşedinte Iohannis le-a anunţat. După consultările cu partidele politice să-l expunem.

– Asumarea guvernării în an preelectoral nu înseamnă că puneţi în pericol ciclul electoral următor? Vă asumaţi erodarea înainte de alegeri?
– Asumarea guvernării acum este un gest de responsabilitate. Dacă nu am fi făcut-o, am fi fost cinici şi, pur şi simplu, am fi pus în pericol dezvoltarea României din interese electorale. Şi asta ne diferenţiază iarăşi de PSD. Dacă ar fi fost PSD în locul nostru nu ar fi depus moţiunea de cenzură şi ar fi păstrat un guvern slab o grămadă de ani. Noi ne diferenţiem de PSD şi chiar şi de alţii care nu au vrut să-şi asume responsabilitatea guvernării tocmai prin acest curaj. Sunt momente care fac diferenţa între oameni de stat şi politruci.

+6 -1
se încarcă...