„Cele mai multe contaminări în ultima perioadă au venit din petreceri private”

0

Medicul Monica Delia Adăscăliţei, director interimar al Direcţiei de Sănătate Publică susţine că în această perioadă cel mai important lucru pe care îl putem face este să încercăm să ne protejăm pe noi, dar şi pe cei din jur.

Reporter: – Doamna doctor, am ajuns într-o lună la peste 800 de cazuri active, care este explicaţia pentru creşterea foarte mare a numărului de îmbolnăviri?

Monica Delia Adăscăliţei : – Sunt foarte multe cazuri asimptomatice acum, care stau la domiciliu, nu sunt toţi internaţi. Avem 87 de internaţi la Infecţioase, 24 la diabet, la TBC 34, iar la recuperare de luni (n.r., astăzi). Este o creştere în cifre într-adevăr, dar deocamdată în spitale nu sunt aglomerate secţiile, din contră. La Recuperare de exemplu am reuşit să facem un circuit şi ambulatoriul de specialitate să poată fi în continuare folosit de toţi bolnavi şi să nu fie blocat din cauza celor cu Covid. A crescut şi numărul de teste. Pe lângă faptul că am făcut linie de gardă pe laboratorul de analize Covid, mai trimitem probe şi la Suceava şi Iaşi. Ajungem în prezent la aproape 450-500 de probe zilnic.

– Dar majoritatea celor testaţi sunt simptomatici?

– 90% da. Trebuie să luăm în calcul că este şi perioada virozelor şi începe şi gripa. De asemenea este perioada după concedii, după alegeri, după începutul şcolii. Iar peste toate acestea s-a instalat şi o relaxare în populaţie în ultima lună, o lună şi ceva.

– Poate avea legătură această creştere şi cu lăsarea acasă a foarte multor bolnavi?

– Într-adevăr, aceasta poate fi o problemă în momentul de faţă. Noi am luat legătura şi cu poliţia. Vor fi controale mai dese pentru a verifica dacă oamenii sunt acasă. Ideea este că fiecare trebuie să fie responsabil, totuşi nu vorbim cu copii mici aici, vorbim cu adulţi, care se presupune că sunt oameni responsabili. Dacă medicul îţi spune să stai acasă două săptămâni, păi stai acasă. Încă avem acea categorie de oameni care nu conştientizează riscul răspândirea acestei boli. Unii sunt chiar pozitivi, şi tot nu cred în acest virus. Nu acceptă prezenţa Covid-ului, nu cred în Covid, şi chiar dacă sunt pozitivi, dacă fac o formă uşoară, refuză să accepte existenţa acestui virus. Şi problema este că tocmai ei sunt printre cei mai contagioşi. Nu pentru că virusul ar fi mai contagios la ei, ci pur şi simplu prin faptul că, nerespectând nici o măsură de distanţare, ei pot răspândi mult mai uşor virusul chiar dacă ei sunt asimptomatici. Dacă de un pacient care are simptome, spre exemplu strănută sau tuşeşte, te fereşti, pentru că îl vezi că are acele simptome, unul asimptomatic poate părea că nu reprezintă niciun pericol la prima vedere. Tocmai el va răspândi mai uşor virusul.

– Tratamentele folosite la Botoşani sunt aliniate cu cele folosite în centrele universitare? Sau am rămas tot la plaquenil şi kaletra?

– Protocoalele de tratament sunt aliniate la cele folosite în centrele universitare din ţară. Noi în special urmăm recomandările Spitalului de boli infecţioase Iaşi, la care suntem arondaţi. Cu atât mai mult cu cat am reuşit să aducem la Botoşani şi Remdesivir, medicament care acum a obţinut autorizarea completă în Statele Unite pentru tratarea Covid19.  Este un medicament care se regăseşte la noi în special în centrele universitare, dar noi am reuşit să-l aducem şi la Botoşani. De asemenea, Tocilizumab, Norvir, se fac transfuzii cu plasmă, atunci când găsim donatori. Pentru că este şi asta o problemă, pacienţii vindecaţi de Covid au o reticenţă la a dona plasmă şi nu înţeleg de ce. Poţi ajuta un om atât de uşor. Folosim tratamentele de ultima oră, iar rata de vindecare la Botoşani, comparativ cu numărul de contaminări, de decese, stă bine procentual. Am avut foarte multe cazuri grave la Botoşani, care au fost vindecate local şi nu au avut nevoie de transfer într-un centru universitar.

– Totuşi sunt pacienţi trimişi şi la Iaşi.

– Este adevărat, mai sunt trimişi în centre universitare, dar este vorba, în general, despre pacienţi care au nevoie de mai multe proceduri în acelaşi timp. Spre exemplu cei care dezvoltă o insuficienţă hepato-renală. Aceşti pacienţi au nevoie de dializă, proceduri necesare susţinerii funcţiei hepatice. Ca medicaţie diferenţele nu sunt foarte mari, însă diferenţa este că se fac aceste proceduri suplimentare, simultan cu tratamentul pentru Covid.

– Totuşi am ajuns la un număr mare de decese. Care ar fi explicaţia? Populaţia îmbătrânită?

– Nu neapărat. Această idee, că cei care mor sunt vârstnici este oarecum contrazisă de realitatea din teren. Nu neapărat doar vârstnicii mor din cauza Covid19, dar ei au mai multe comorbidităţi. Avem un pacient de 42 de ani, decedat după infecţia cu noul coronavirus. În mare parte sunt pacienţi cu comorbidităţi. De exemplu părintele Muha, de la Dorohoi. Avea patologie pulmonară, dar s-a prezentat târziu la spital. Abia la o săptămână după ce s-a tratat acasă. Mare parte a deceselor sunt cauzate de agravarea bolii lor de bază.

– Deci este important să mergem cât mai repede la spital.

– Da, de la primele simptome. Pentru că automedicaţia nu este indicată, iar despre acel consult prin telefon, nu ştiu ce să zic. Consultul medical trebuie să fie cu pacientul în faţa doctorului. Doctorul trebuie să consulte bolnavul, să îl vadă, nu prin telefon. Eu aşa văd medicina, pentru că simptomele sunt subiective. Eu la telefon pot să spun că mă doare capul, dar medicul nu vede dacă am o deviere de glob ocular. Nu poate vedea dacă am un accident vascular sau e o migrenă doar. Simptomele sunt pentru mai multe boli. Toţi pacienţii ar trebui să facă o radiografie, un set de analize şi un consult de specialitate. În funcţie de consultul de specialitate se recomandă, fie izolarea la domiciliu, fie internarea în spital. Pe perioada izolării, da, pacientul ar trebui monitorizat de către medicul de familie. Dacă în această perioadă apar simptome mai grave, cum ar fi insuficienţa respiratorie sau alte simptome asociate bolii, ar trebui să se prezinte la spital. Dacă am avea personal suficient în DSP, şi nu mă refer doar la Botoşani, am putea monitoriza chiar noi aceşti pacienţi, dar cum suntem subdimensionaţi, nu avem resursele umane să facem acest lucru. Teoretic asta trebuie să se facă. Dimineaţa suni bolnavul care este la domiciliu şi pui câteva întrebări scurte. Cum v-aţi simţit aseară? Ce temperatură aveţi? Ce alte simptome aveţi?

– Cum poate un om, fără pregătire medicală, să distingă gripă de Covid19?

– În primul rând ar fi cele două simptome, specifice mai ales Covid19 – lipsa gustului şi mirosului. Dar asta la cei care au deja de câteva zile Covid. În rest, simptomele sunt destul de asemănătoare la viroze, gripă sau Covid. Febră, dureri de cap, dureri în gât, tuse seacă, dureri articulare, dureri musculare. Covid-ul mai provoacă aceste simptome digestive, dureri abdominale, diaree sau chiar greaţă, vărsături. Diferenţa cea mai bună o face testarea PCR. Toate sunt boli virale, deci cam din aceeaşi categorie. Sunt mici diferenţe, la una febra e 39, la alta 38 cu 5, la alta eşti subfebril. Durerea în gât la una e o zi, la alta e trei. Sunt diferenţe mici, poate insesizabile.

– Când ar trebui să contactăm medicul?

– Momentul în care apar primele simptome este cel mai propice pentru a contacta medicul. Fie te prezinţi la medicul de familie, iar el te poate îndruma spre spital să-ţi dea tratament acasă şi te evaluează ulterior, fie îl suni la telefon. Acesta e primul lucru pe care trebuie să îl facă o persoană care are simptome.

– Deci acum avem Remdesivir?

– Chiar zilele trecute am dat unui pacient şi în momentul de faţă mai sunt câteva doze. Dar am făcut deja solicitare să mai primim.

– Vi se pare corectă interzicerea nunţilor de pe o zi pe alta, cum s-a întâmplat săptămâna trecută?

– Lumea ar fi trebui să conştientizeze că este o perioadă mai grea. Orice adunare cu persoane care nu sunt membri ai familiei, care locuiesc în aceeaşi gospodărie, este în prezent un risc de contaminare. Dacă lumea ar fi conştientizat de la început că aceste petreceri în prezent reprezintă un pericol nu s-ar fi ajuns până aici. Nu trebuia să impună autorităţile această regulă, oamenii trebuiau să conştientizeze gradul mare de pericolul reprezentat de astfel de evenimente în spaţii închise. Nu este normal ca după atâta timp încă să îţi impună autorităţile nu fă asta, nu fă cealaltă.

– Să fie acesta şi unul dintre motivele acestei creşteri foarte mari a numărului de bolnavi?

– Cele mai multe contaminări în ultima perioadă au venit din petreceri private făcute în diferite locaţii, pe la munte sau în zone retrase, unde s-a stat un weekend. Persoane care au stat în acelaşi spaţiu mai mult de 24 de ore împreună şi era suficient că o singură persoană să fie infectată şi contaminarea ar fi fost aproape totală. Apoi acei oameni au venit acasă şi s-au mai întâlnit cu prieteni, rude, colegi de muncă. Pe locul doi au fost cred nunţile şi cumetriile, unde de asemenea, nu s-au respectat măsurile de distanţare. Dar orice adunare de persoane mai mare decât membrii familiei este cu risc mare de contaminare. Fie că este un pelerinaj, fie că este o înmormântare, botez sau alte evenimente.

– Dar campania electorală?

– Dacă se va face respectându-se măsurile de distanţare, purtarea măştii, dar să fie purtată, eu zic că va fi OK. Ca şi la pelerinaj de exemplu, dacă se respectă măsurile de distanţare şi se poartă mască în permanenţă, nu văd să fie o problemă. Dacă li se va spune de mai multe ori şi li se reaminteşte cred că majoritatea vor înţelege că trebuie să facă acest lucru. Am citit undeva un interviu cu prefectul de Argeş, care a impus purtarea măştii peste tot în locurile publice şi spunea că lumea a comentat o zi, două, dar apoi toţi s-au conformat. Cred că şi în acest caz e la fel, iar dacă li se va repeta în mod constant oamenii se vor conforma şi în campania electorală şi vor respecta normele.

– Ne îndreptăm spre măsuri mai stricte?

– Dacă la Botoşani procentul de infectare trece de trei la mie, cu siguranţă că urmează măsuri mai stricte, conform legislaţiei. Se vor închide localuri, restaurante, săli de cinema şi spectacole. Dar ar fi păcat, pentru că dacă toţi am conştientiza că purtarea măştii ar duce la scăderea numărului de infectări, şi procentul pe judeţ va scădea. Chiar dacă avem un număr mare de contaminări în ultimele zile, am putea încă profita de faptul că Botoşani este totuşi o zonă verde, încă, şi am putea să ne menţinem aşa. Am avea şi restaurante deschise şi săli de spectacole şi viaţa socială totuşi ar fi semi-normală. Dar lumea nu înţelege.

– Totuşi trendul este crescător.

– Au fost câteva focare în cămine de bătrâni sau centre ale DGASPC. În rest, majoritatea focarelor au fost familiale. S-a contaminat în general un membru al familiei şi apoi i-a îmbolnăvit şi pe restul. Au fost chiar şi 10-12 în aceeaşi familie.

– De ce în primăvară stăteau bolnavi internaţi şi 6-8 săptămâni, până erau negativi, iar acum după 12 zile eşti considerat negativ?

– Nu negativ, după 12 zile poţi să fii în continuare pozitiv, dar nu mai eşti considerat contagios. De când a crescut foarte mult numărul de bolnavi, automat nu-i mai poţi internat pe toţi. Astfel, cei asimptomatici sau cu forme uşoare se tratează la domiciliu. Nici aparatul PCR nu spune dacă virusul este mort sau are resturi de virus. Laboratorul spune pozitiv sau negativ. Eu, de exemplu, şi asimptomaticii i-aş supraveghea. Aş fi închiriat de la început un hotel, aş fi pus personal medical la recepţie, iar bolnavii care se presupune că sunt asimptomatici sau cu forme uşoare să fie cazaţi acolo şi monitorizaţi de personalul medical. Pentru că omul, de frica spitalului, spune că este bine şi ascunde anumite simptome, doar ca să plece acasă. Deşi toţi pacienţii, dacă vorbeşti atent cu ei, şi nu ascund ceva, fiecare a avut un simptom sau altul. Nu pot spune chiar asimptomatici. Dar pacienţii cu aceste forme mai uşoare sunt trimişi cu tratament la domiciliu, tocmai pentru a mai degreva spitalele. Pentru mine după un test negativ bolnavul este considerat vindecat.

– Dar dacă o persoană are la rezultat resturi de virus este considerat negativ sau pozitiv?

– Dacă are restul de virus înseamnă că încă nu este negativ, dar nici nu este contagios.

– A fost cazul de elevi îmbolnăviţi la şcoală sau la activităţi şcolare?

– De la începutul anului şcolar toţi elevii depistaţi pozitiv au fost din focare familiale. Toţi au, în afara şcolii, activităţi extraşcolare. Merg la chefuri, ies în oraş, socializează, chiar şi pe lângă şcoală. Zilele trecute am trecut pe lângă Colegiul „Eminescu” şi la parterul unui bloc erau vreo 30 de elevi la fumat, discutau, socializau. La şcoală când am mers în inspecţie în proporţie de 99% toţi respectau regulile. În curtea şi în afara şcolii, acolo apar problemele.

– Mulţi oameni ascund realitatea în timpul anchetelor epidemiologice.

– Din dorinţa de a nu carantina prietenii în momentul în care i-ar declara contacţi, mulţi omit să îi declare. Ei cred că astfel îi protejează, dar mai mult îi expun, şi pe ei şi pe apropiaţii acestora. Pentru că dacă acele persoane au luat virusul, oricum vor face boala, fie că sunt sau nu internaţi sau carantinaţi. Dar stand în carantină măcar acele persoane, la rândul lor, nu vor mai da virusul altor persoane. Îi protejează pe ceilalţi din jurul lor. Dar dacă eu nu-i declar pe contacţii mei şi le permit să-şi continue activitatea de zi cu zi, este similar cu a permite virusului să circule nestingherit. Automat acea persoană va îmbolnăvi pe alţii şi tot aşa, un lanţ al slăbiciunilor plecat din dorinţa de a „proteja” un prieten. Dar mai rău poate să îi facă.

– Mai aveţi situaţii în care contacţi direcţi sunt „pârâţi” la DSP de către vecini sau alţi prieteni?

– Desigur. Au fost inclusiv cu imagini, filmaţi, fotografiaţi. Dar, atâta timp cât noi nu suntem poliţie, nu putem face nimic.

– O persoană declarată vindecată mai trebuie să respecte măsurile de protecţie?

– Sunt foarte mulţi pacienţi care au fost Covid pozitivi, dar nu au dezvoltat anticorpi sau, au avut anticorpi, dar deja aceştia au scăzut la zero. Deci sunt exact ca cei care nu au avut boala.

– Va ajunge Covid să fie tratat ca o boală normală?

– Probabil că da, dar nu acum. Probabil mai încolo.

– Ce vă sperie cel mai mult la Covid ca medic care intraţi în contact cu bolnavii cu această boală?

– Faptul că este foarte imprevizibilă. Nu cunoaştem cum poate evolua la fiecare pacient în parte. Evoluţia este individuală. Dacă la alte boli ştim care sunt complicaţiile, care poate fi evoluţia, bănuim şi putem contracara anumite efecte şi complicaţii ale bolii, aici fiecare individ are o evoluţie unică.

– De ce la Botoşani sunt mai multe femei bolnave de Covid decât bărbaţi, în schimb decesele sunt mai multe la bărbaţi?

– Nu am un răspuns exact, dar, de exemplu, femeile sunt mai conştiincioase medical şi merg mai des la medic, se controlează mai des, şi îşi verifică starea de sănătate mai des. Bărbaţii, unii dintre ei, tratează mult mai superficial multe simptome de boală. În general, nu doar legat de Covid. Nu iau bolile în serios şi mulţi ajung la spital aşa zis fără comorbidităţi, dar se descoperă o mulţime de afecţiuni secundare. Şi tocmai pe aceste afecţiuni nedescoperite ei fac complicaţii la Covid.

– Ce le recomandaţi părinţilor care nu au bani să le cumpere măşti copiilor?

– În astfel de situaţii măşti cumpără inspectoratul şcolar pentru elevi sau părinţii pot apela la primărie unde, de asemenea, au fost trimise cantităţi importante de măşti de Ministerul Sănătăţii prin intermediul DSP. Tocmai pentru familiile nevoiaşe. În cel mai rău caz pot confecţiona măşti din materiale textile, dar cu condiţia ca după fiecare utilizare să le spele la 90°C şi apoi să le calce cu fierul de călcat.

– După părerea dumneavoastră şi experienţa cu pacienţii, credeţi că este un virus creat artificial sau natural?

– Provenienţa virusului nu aş vrea să o comentez. Cert este că organismul uman încă încearcă să îl recunoască, pentru a putea face anticorpi. Atâta timp cat organismul se chinuieşte să se obişnuiască cu acest virus şi să producă anticorpi vom fi foarte expuşi la această boală. Pentru mulţi rămâne un mister acest virus. Cel mai bine ar putea explica un microbiolog probabil.

– Ce le transmiteţi celor care încă mai cred că este o conspiraţie mondială această boală?

– Indiferent dacă credem sau nu credem în boală trebuie să înţelegem că protejându-ne pe noi îi protejăm pe cei din jurul nostru. Chiar dacă nu cred în ceva, cel de lângă mine, care crede, nu trebuie expus acestui virus. Eu pot fi un potenţial purtător de virus şi să-l transmit celui care este lângă mine şi poate pentru câteva secunde lasă garda jos în preajma mea. Mi-ar plăcea ca specialiştii să iasă mai des în mass-media şi să explice tuturor, şi celor care cred şi care nu, şi să explice care sunt complicaţiile. Sau cei care au trecut prin boală să îşi povestească experienţa.

 

 

Deja ai votat!
se încarcă...