vineri, mai 20, 2022
AcasăInterviuALEŞII BOTOŞANIULUI - „Vorona poate deveni un centru agroturistic cu perspective de...

ALEŞII BOTOŞANIULUI – „Vorona poate deveni un centru agroturistic cu perspective de dezvoltare europeană”

Primarul Aurel Ştefan susţine că Vorona păstrează spiritul credinţei şi culturii strămoşeşti şi are cele mai bune perspective de dezvoltare.

– La al câtelea mandat vă aflaţi şi care este secretul acestei activităţi de succes în administraţia publică?

– Sunt la al cincilea mandat şi, probabil, ultimul, pentru că nu avem cum să nu ţinem cont de vârstă. Nu ştiu dacă sunt secrete dar, în mod sigur, important este să-ţi faci datoria. Principalul rol al unui primar este acela de a contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru oameni. Am căutat, prin tot ceea ce se întâmplă în fiecare zi în primărie, să se rezolve probleme concrete cu care vin oamenii, să pregătim, să elaborăm proiecte de dezvoltare a localităţii, în strictă concordanţă cu nevoile oamenilor, dar şi cu tradiţiile localităţii, cu posibilităţile de dezvoltare. Oamenii au apreciat şi au sprijinit ceea ce noi am făcut la nivelul primăriei. M-am străduit să-i angajez în lucruri frumoase, reprezentative, pentru ca în felul acesta să-şi întărească şi ei convingerea că aparţinem unei comune frumoase, cu tradiţii extrem de bogate şi variate, cu elemente de cultură materială şi spirituală peste media altor localităţi şi pe care noi avem datoria să le dezvoltăm, să le continuăm, să le punem în evidenţă. Există un suflet al locului, există un element de mândrie al fiecărui membru al comunităţii. Nu vorbim de orgoliu, ci de acea bucurie că omul aparţine unei comunităţi. Bucuria aceasta a omului este atunci când vede că lucrurile evoluează pozitiv şi că cei cărora li s-a încredinţat responsabilitatea pentru o perioadă se preocupă de lucrurile care îmbunătăţesc şi înfrumuseţează viaţa oamenilor.

– Vorona este renumită prin manifestări culturale de tradiţie.

– Cea mai veche activitate a noastră rămâne Festivalul folcloric „Serbările pădurii”, care se apropie de a 50-a ediţie şi ceea ce merită subliniat la această activitate este că vine într-o continuitate neîntreruptă. Festivalul continuă o frumoasă tradiţie din zona noastră, cea a hramului Mănăstirii Vorona, care vine de când este mănăstirea, adică de la 1600 şi, respectiv, cea a horei populare care se organiza în ziua de hram a mănăstirii, în apropierea mănăstirii, într-o poiană din codrii Voronei, după liturghia de hram. Atunci când tradiţia horei a dispărut, datorită industrializării, voroneanul Andrei Cardaş a venit cu iniţiativa de a se organiza un festival folcloric şi acel festival a ajuns în acest an la a 48-a ediţie. După 1990, această sărbătoare a devenit o adevărată zi a comunei, organizată în ziua de 8 septembrie, când oamenii din popor sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului. Acesta este cel mai important eveniment din viaţa noastră de peste an. Avem un calendar destul de bogat de evenimente pe tot parcursul anului. Noi începem anul sub semnul lui Eminescu, pentru că mama poetului, Raluca Iuraşcu, s-a născut şi a trăit la Joldeşti, până în anul 1846. Ne-am simţit obligaţi să înfiinţăm o societate culturală cu numele mamei poetului. În fiecare an, Zilele Eminescu încep la Vorona, pe 14 ianuarie şi, de fiecare dată, avem oaspeţi mari, poeţi şi mari creatori din literatura contemporană. Toţi acceptă cu plăcere şi un fel de responsabilitate, am înţeles eu, să vină la Vorona, în spaţiul matricial eminescian, aşa cum spunea un poet botoşănean, Dumitru Ţiganiuc, fie-i ţărâna uşoară. Apoi avem Cupa mărţişorului la sportul nostru naţional, oina, avem şezători ale iernii, urmate de manifestări în timpul verii, dar cele mai multe şi mai frumoase noi le-am concentrat tot în jurul celei mai importante sărbători şi, în prima săptămână din septembrie, de peste 30 de ani, organizăm o săptămână a culturii la Vorona. Avem apoi un festival de muzică populară, care se apropie de a 30-a ediţie, „Moştenite din bătrâni”, care se adresează copiilor între şase şi 18 ani. Festivalul este un motiv de încurajare şi de atragere a copiilor spre valorile atât de bogate şi variate ale muzicii noastre populare.

– Vorona este în centrul atenţiei şi la finalul fiecărui an.

– La sfârşit de an, organizăm un festival de colinde, „Sfântă-i sara de Crăciun”, prilej cu care constatăm ce bogăţie de colinde avem, şi religioase şi laice, şi ce frumuseţe a sufletului de român creştin se desprinde din conţinutul acestor colinde şi din melodiile lor. La Vorona, tot de decenii, organizăm pe 31 decembrie un „Festival al datinilor şi obiceiurilor de iarnă”. În efortul acesta de a menţine vii aceste datini şi obiceiuri, avem norocul să avem un aliat de nădejde, unul dintre cei mai importanţi investitori din Botoşani, respectiv administratorul societăţii Prodalcom, Cornel Şfaiţer. El este născut şi crescut aici, el a făcut parte din formaţiile de datini şi obiceiuri de la şcoală, a crescut cu dragostea şi preţuirea pentru aceste lucruri şi le preţuieşte şi ne sprijină cu un mare efort financiar, nu atât să le pregătim, cât să răsplătim efortul celor care participă la pregătirea şi la prezentarea acestor datini şi obiceiuri.

– Ce ne puteţi spune despre proiectele comunităţii?

– Noi facem eforturi pentru dezvoltarea din punct de vedere material, economic şi al confortului vieţii de fiecare zi şi am întocmit proiecte pe toate domeniile. Ne-am îndreptat eforturile spre îmbunătăţirea infrastructurii şi avem viabilizate prin pietruire toate drumurile şi toate uliţele, în aşa fel încât nu avem vreun colţ de comună unde să nu se poată pătrunde indiferent de condiţiile meteorologice. De asemenea, am încercat să asigurăm iluminat public în orice colţ al comunei, pentru ca să nu se simtă nimeni marginalizat, dar şi pentru ca localnicii să se simtă în siguranţă, mai ales pe timp de noapte.

Eu sunt cadru didactic şi primele proiecte au vizat modernizarea şcolilor. Am reuşit să ducem la bun sfârşit cel mai important proiect al nostru, care rămâne campusul şcolar, proiect de peste cinci milioane de euro. Cu toate riscurile, cu toate frământările care nu pot fi redate în cuvinte, ne-a dat Dumnezeu bucuria să-l finalizăm şi să asigurăm şcoală, sală de sport, cantină, internat, sală de club, terenuri acoperite, în aşa fel încât copiii, de la grădiniţă până la liceu şi şcoală profesională, să poată desfăşura toate activităţile în cele mai bune condiţii. Copiii noştri finalizează şcoala, inclusiv cu examen de bacalaureat, şi cea mai mare bucurie este aceea că în fiecare an, 25-30 de absolvenţi de la Liceul „Ştefan cel Mare şi Sfânt” Vorona intră în învăţământul superior. Funcţionarii din primăria noastră sunt absolvenţi ai liceului Vorona şi toţi au studii superioare. Dintre absolvenţii liceului avem acum cadre didactice, oameni din domeniul sanitar, comercial, dar şi persoane care şi-au asumat dificila responsabilitate de a lucra în agricultură.

– Comuna Vorona este renumită şi prin cele două mănăstiri.

– Mănăstirea Vorona este o străveche vatră de credinţă şi cultură românească, în timp ce de Mănăstirea Sihăstria Voronei este legat Sfântul Onufrie. Noi spunem cu mândrie, dar şi cu smerenie, că, de fapt, avem doi sfinţi de la Vorona, Sfântul Onufrie în plan strict religios, iar Eminescu, un sfânt al culturii şi spiritualităţii noastre, îşi trage rădăcinile tot de la Vorona. La cele două mănăstiri se mai adaugă încă zece biserici de parohie. Eu spun, nu ca să exagerez, ci ca să atrag atenţia asupra unei realităţi, că suntem ca un adevărat Munte Athos, un centru religios puternic. Trebuie să spun că şi în cadrul bisericilor şi mănăstirilor s-au desfăşurat proiecte importante. Spre exemplu, la Mănăstirea Vorona, în baza unei finanţări europene, a fost reabilitată casa muzeu şi depozitul de carte veche.

– Un proiect de suflet este şi Centrul de zi pentru copii.

– Da. Printr-un proiect cu finanţare de la Banca Mondială am construit un Centru de zi pentru copii, în satul Vorona Mare. Aici copiii vin după terminarea orelor şi au sprijin pentru pregătirea lecţiilor, a temelor, şi desfăşoară activităţi educative. Pentru aceşti copii am reuşit să le asigurăm o masă caldă servită în cantina din campusul şcolar, în aşa fel încât ei să se simtă ocrotiţi, trataţi cu căldură sufletească, cu grijă, să nu se simtă stingheri şi marginalizaţi. Şi avem rezultate bune şi acolo. Printr-un proiect finanţat prin CNI, am modernizat şi extins Căminul cultural din centrul comunei. De condiţiile oferite s-au convins şi actorii botoşăneni care au prezentat un spectacol, la începutul lunii martie.

– Despre Şcoala Joldeşti ce ne puteţi spune?

– Şcoala Joldeşti funcţiona într-un conac şi ne-a dat Dumnezeu inspiraţie să tratăm cu moştenitoarea proprietarului care a revendicat clădirea şi am reuşit să cumpărăm conacul şi două hectare de teren. Când i-am spus moştenitoarei că vrem să păstrăm şcoala şi să amenajăm şi camere comemorative Raluca Iuraşcu şi Mihai Eminescu, a acceptat şi ne-a spus plângând că bunicul ei i-a spus, pe patul de moarte, să nu scoată copiii satului din şcoală. Cumpărând clădirea, am ajutat-o să împlinească dorinţa bunicului ei. Imediat am obţinut un proiect de modernizare a şcolii prin Banca Mondială şi am realizat un lucru extraordinar. Am reuşit să păstrăm arhitectura specifică şi este una dintre cele mai frumoase construcţii de la noi. Între timp am reuşit să obţinem finanţarea la un proiect depus de mult la CNI pentru un cămin cultural în Joldeşti. Clădirea este acum în stadiu avansat şi noi am aprobat deja proiectul pentru amenajarea spaţiului exterior cu toate racordurile la apă, canalizare şi energie electrică. Constructorul ne-a asigurat că până la sfârşitul anului căminul va fi finalizat şi sperăm să fie una dintre bucuriile deosebite, pentru că reuşim la Joldeşti să asigurăm condiţii pentru orice gen de manifestare, inclusiv pentru cele întru cinstirea mamei poetului nostru naţional şi a geniului eminescian.

– Care sunt cele două mari proiecte pe care le aveţi în prezent?

– Avem un proiect de aducţiune şi de distribuţie a apei, în valoare de peste 5 milioane de euro, cu finanţare internă. Între timp, se lucrează şi la reţeaua de canalizare. Întocmim proiecte pentru finanţare prin PNI „Anghel Saligny” şi PNRR. Primul a fost cu branşamente, al doilea pentru asfaltarea a 10 kilometri de drumuri comunale. Noi nu am insistat cu asfaltarea, ştiind că se lucrează la reţeaua de apă şi canalizare. După finalizarea celor două mari proiecte, venim şi cu asfaltarea. Acum avem peste 25 de kilometri de drum modernizat. Am făcut 12 kilometri cu fonduri prin PNDL şi vreo câţiva kilometri am rezolvat cu bani de la bugetul local. Adică am făcut toate eforturile posibile ca să nu batem pasul pe loc, mai încet, mai greu, dar să rezolvăm aceste probleme care asigură un nivel de confort neapărat necesar pentru oameni.

– Şi proiectele nu se opresc aici…

– Noi suntem siguri că Vorona va înregistra în continuare paşi importanţi în dezvoltarea economică, socială, de ordin spiritual şi pe toate planurile. Avem îndrăzneala să spunem că Vorona poate deveni, într-o perspectivă mai apropiată sau mai îndepărtată un centru agroturistic cu perspective de dezvoltare europeană. Altfel spus, Vorona este o străveche vatră de credinţă şi cultură strămoşească românească cu perspective europene.

Deja ai votat!
Botoșani
cer fragmentat
16.3 ° C
17.6 °
11.6 °
64 %
1.6kmh
67 %
vin
25 °
sâm
27 °
Dum
20 °
lun
16 °
mar
18 °
RON - Română (nou) leu
EUR
4,9492

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Președinta CJ explică viitorul în aer liber. Telefonul e pentru vice, i-a scris pe ecran ce să zică.

EDITORIAL

Ampla mișcare împotriva hărțuirii sexuale declanșată în anul 2014 și pornită din lumea filmului s-a extins cu o rapiditate uimitoare pe tot globul. Femei...

GÂNDUL ZILEI

Peste tot în lume, două tagme profesionale au ca obiect de activitate, efectuarea de curse regulate pe traseul minciună - adevăr şi retur :...

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...