duminică, mai 22, 2022
AcasăInterviu„Botoșaniul poate să asigure hrana tuturor cetățenilor din județ”

„Botoșaniul poate să asigure hrana tuturor cetățenilor din județ”

Cristian Delibaş, directorul Direcţiei Agricole Botoşani, susţine că agricultura se află pe un trend ascendent, deoarece cultivăm cam toată suprafața agricolă, terenurile sunt comasate şi tehnologiile sunt de vârf, doar la efectivele de animale înregistrându-se scăderi

Reporter: – Domnule director, cum au decurs campaniile agricole de toamnă și primăvară?

Cristian Delibaș: – După aversele căzute în ultima perioadă am putea spune că am revenit la normal. Într-adevăr, în ultima perioadă am traversat o perioadă cu deficit de umiditate în sol, dar precipitațiile din ultimele zile au venit exact când era nevoie, pentru că s-a terminat sau este aproape de finalizare campania de însămânțat culturi de primăvară. Porumbul este însămânțat undeva la peste 90%, au fost înființate culturile de floarea soarelui, la fel și soia și sfecla de zahăr, dacă ar fi să mă refer la culturile principale.

– Suprafețele cultivate sunt mai mari decât anii trecuți?

– Ca suprafețe suntem pe creștere la unele culturi, pe scădere, din păcate, la alte culturi. La floarea soarelui s-a văzut o tendință de creștere pe întreg arealul zonei de cultură, însă am pierdut o mare suprafață de sfeclă de zahăr. Aici a fost însă efectul celor întâmplate anii trecuți, când fabricile de zahăr din țară au avut unele probleme în a colabora cu producătorii, iar aceștia din urmă s-au orientat spre alte culturi care ar fi putut să le aducă un venit. În schimb, dacă ne uităm la cum ne spunem «primii bani în portofel» – rapița se dezvoltă în condiții normale. Deja în unele areale aceasta este înflorită, iar în unele zone e în alungirea tulpinii, butonizare și formarea frunzelor. Cred eu, vor fi fermieri mulțumiți, pentru că și recoltele vor fi pe măsura așteptărilor.

– Dar ce suprafață agricolă se mai cultivă în județ?

– Vorbind în cifre rotunde, județul are circa 500.000 de hectare, din care circa 400.000 de hectare reprezintă teren agricol. Însă, doar circa 300.000 de hectare sunt arabile, pentru că restul reprezintă terenuri degradate, cu mlaștini sau alunecări de teren. Ori, în momentul de față, aproape întreaga suprafață arabilă este cultivată. Predomină cultura porumbului, undeva în jurul cifrei de o sută de mii de hectare. Suntem unul dintre cei mai mari cultivatori de porumb pe unitatea de suprafață din regiune. Iarăși, o suprafață destul de mare, de aproape 50.000 de hectare, este cultivată cu floarea soarelui și soia, undeva la 15-18 mii de hectare. Cam acestea ar fi principalele culturi la nivelul județului.

– De ce porumbul și nu alte culturi mai bănoase?

– Porumbul are o favorabilitate maximă pe acest areal zonă de cultură. Producătorii obțin an de an rezultatele așteptate și atunci această cultură și-a găsit locul în portofoliul de cultură a tuturor producătorilor agricoli. Este o cultură care asigură un venit constant sigur pentru exporturi. Exceptând anii dificili, într-un an normal climatic se înregistrează producții pe măsura așteptărilor și tehnologia a evoluat de la an la an.

– Există și platele tehnice, plantele medicinale care pot aduce bani…

– Dacă vă aduceți aminte, la un anumit moment dat în Botoșani am avut cea mai mare suprafață de armurariu din Europa. Da, era vorba de vreo cinci sute și ceva de hectare de armurariu. A dispărut acea cultură. A dispărut pentru că industria de procesare pe acel segment nu a mai solicitat. Se mai cultivă răzleț, pe areale foarte restrânse. Am fost pe locul 1 pe țară și la cultura de cânepă. A scăzut și această suprafață, dar a câștigat teren altă cultură.

– Se spune că Ucraina a însămânțat în vreme de război suprafețe mai mari decât anul trecut. Noi avem capacitatea aceasta – să extindem culturile?

– În prezent, în județ se cultivă cam toată suprafața agricolă. Prin urmare, nu prea mai avem cum să ne extindem. Doar dacă se face ceva cu terenurile degradate, însă în cea mai mare parte acestea nu pot fi decât împădurite. În al doilea rând, să fim realiști – din zonele de război primim doar informațiile care ni se furnizează. Multe din ele nu pot fi verificate, iar din acest motiv eu sunt mai rezervat.

– Să revenim atunci la date concrete. Anul trecut a fost recensământul agricol – ce a arătat el până acum?

– Încă vorbim de cifre parțiale, dar vă spun sigur că vor fi diferențe față de acum 10 ani. Categoric, agricultura se află pe un trend ascendent. Iar principala diferență este comasarea terenurilor, care a adus cu sine desfășurarea activității în sistem organizat, în asociații. Deci asta e tendința. În schimb, recensământul ne-a arătat scăderea efectivului de animale și va trebui să urmărim atent această evoluție.

– Care este cauza? Sunt descurajați crescătorii de animale, din cauza bolilor care afectează cam toate categoriile de animale?

– Nu. Este vorba în primul rând de schimbările climatice, care au afectat întreg lanțul de asigurare a hranei. Se gândea cineva vreodată că fenomenul de deșertificare va afecta România? Ei bine, acum se manifestă inclusiv în Bărăgan, care mulți ani a fost emblema agriculturii românești.

– Depindem în continuare de vreme, sau investim în irigații și sisteme antigrindină?

– Județul Botoșani va beneficia de anul acesta de puncte de lansare a rachetelor antigrindină și, prin urmare, sperăm ca suprafețele agricole afectate de aceste manifestări meteo să scadă considerabil. În plus, producătorii agricoli au investit în propriile lor echipamente de irigat, iar tendința este în creștere, deși aceste echipamente nu sunt chiar atât de ieftine. O instalație de irigat poate depăși ușor suta de mii de euro. Dacă ați avea ocazia să mergem odată pe malul Prutului, în acea zonă veți vedea echipamente de stat, dar și instalații de irigat de ultimă tehnologie.

– Spuneați de comasarea terenurilor. Cât la sută din terenul agricol este comasat acum?

– Cea mai mare parte. După 1990, fărâmițarea suprafețelor agricole nu a dus decât la scăderea randamentului. Ulterior, producătorii agricoli au conștientizat că prin comasare și prin asociere, prin organizarea în forme asociative puternice, pot avea un randament mai bun și pot aplica tehnologii de cultură de vârf, iar situația s-a schimbat de la un an la altul. Acest lucru se vede cu ochiul liber, când mergi în județ. Rareori se va vedea câte o fâșie de teren izolată, în timp ce solele compacte, de câteva hectare, au devenit majoritare.

– Este vorba de persoane sau firme din străinătate?

– Ponderea cea mai mare o au producătorii autohtoni. Avem în toate zonele de cultură sau în întreaga zonă de cultură din județ producătorii autohtoni care și-au dezvoltat afacerile cu investiții pe terenuri proprii sau pe terenuri arendate. Putem vorbi de producători care dețin în exploatațiile lor suprafețe de mii de hectare. Avem și unități cu capital mixt, care și ei dezvoltă o agricultură la nivelul județului.

– Cât de gravă este criza îngrășămintelor din cauza războiului?

– Aici ar fi o problemă care cred eu că a fost tratată chiar și la nivel național. Da – a fost o mare problemă întreruperea producției la Azomureș. Înțeleg că s-a început din nou acolo activitatea, dar nu excludem și o aprovizionare din alte state non-UE.

– Dar ce segmente sunt deficitare?

– Nu am putea spune că în momentul de față ar fi un deficit, cât o creștere a prețurilor la inputuri. Dar să nu uităm că și prețul motorinei în campania asta a fost unul cu creștere. Aici am putea spune că e o problemă, pe care, cred eu, producătorii o vor depăși. Cea mai mare parte a activității agricole este subvenționată. Producătorii agricoli pot accesa diferite forme de sprijin pe diferite scheme de plată. Și așa cum ați văzut, Guvernul României, în ultima perioadă, a intervenit ori de câte ori a fost cazul, ori de câte ori a fost nevoie, în a sprijini unele segmente din domeniul agricol.

– Aceste schimbări i-ar putea descuraja pe producători?

– Totul se va rezuma în momentul recoltatului. Vom vedea prețul de valorificare a produselor și abia atunci se va putea face un calcul la costul de producție. Abia atunci vom vedea care a fost impactul.

– Conflictul de lângă noi poate fi un moment «zero» să ne gândim mai mult la agricultură?

– Nu știu dacă ne-ar influența pe noi situația geopolitică a celor din jurul nostru, cât noi trebuie să ne focusăm și mai bine pe dezvoltarea a ceea ce avem. Nu știu dacă cineva din domeniul agricol a luat în calcul că anul acesta nu se mai cultivă nu știu ce în Ucraina, din cauza războiului. Potențialul agricol din județ nu trebuie redescoperit, ci poate trebuie să învăţăm să-l valorificăm mai bine. De exemplu, nu o să crească niciodată suprafața de viță de vie la Botoșani, pentru că arealul ei rămâne tot în zona Frumușica.

– Nu în acest context, ci în privința posibilei crize a alimentelor, despre care se vorbește în ultima perioadă. Noi ne putem asigura singuri hrana?

– Cu siguranță da. România poate produce hrana necesară populației, și dacă ne-am restrânge la nivelul județului, Botoșaniul are un potențial de producție încât să asigure hrana tuturor cetățenilor din județ.

– Ar trebui să reducem exporturile?

– Aici este o altă discuție, în care n-aș vrea să intru, întrucât există piața liberă. Cert este că avem și producători, unități de procesare, dar și unități de depozitare. Deci am avea, știu eu, capacitatea de stocare și ulterior valorificare a producției prin diferite pârghii.

– Există și capacități de stocare?

– Da. În ultimii ani, în județ s-a investit și în silozuri, în echipamente, în spații de depozitare și avem și componenta asta dezvoltată la nivelul județului.

– Dar avem utilaje performante?

– Încă mai sunt zone în care se face agricultură cu calul, dar sunt din ce în ce mai puține și putea spune pe cale de dispariție. Da, avem tehnologii de vârf. Avem tehnică ce se lansează în februarie-martie la târgurile de profil internaționale, și în aprilie în câteva zile apare utilajul în Botoșani.

– Și atunci pe ce ar trebui să ne axăm?

– Pe diversificarea metodelor de valorificare a ceea ce avem în județ și pe dezvoltarea unităților de procesare. De doi ani, există în județ o societate piscicolă care face conservele lor. La Dorohoi, avem o fabrică de ulei de cânepă, iar acestea sunt doar câteva exemple. În plus, avem produs tradițional recunoscut la nivel european – cașcavalul de Săveni. De altfel, suntem în topul național al produselor tradiționale. Da – am spus-o și o spun de câte ori am ocazia – avem un județ care chiar trebuie să ne mândrim. Să nu trecem cu vederea că în ultimii ani județul a fost un șantier, iar când se vor termina toate aceste lucrări eu sunt sigur că fiecare cetățean al acestui județ va fi mândru că este din Botoșani.

Deja ai votat!
Articolul precedent
Articolul următorUnora nu le place teatrul
Botoșani
cer fragmentat
20.4 ° C
20.6 °
19.4 °
49 %
8.8kmh
56 %
Dum
20 °
lun
15 °
mar
21 °
mie
25 °
joi
22 °
RON - Română (nou) leu
EUR
4,9492

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Ca să ți se ierte păcatele, îți faci o cruce. Mare. Avantajul dacă ești primar la Mihai Eminescu e că nu o faci pe...

EDITORIAL

Revin astăzi asupra unui subiect extrem de important pe care l-am abordat în urmă cu aproape o jumătate de an în editorialul „Statule român,...

GÂNDUL ZILEI

Peste tot în lume, două tagme profesionale au ca obiect de activitate, efectuarea de curse regulate pe traseul minciună - adevăr şi retur :...

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...